Cernobâl – 26 de ani

26 aprilie 1986… o dată care va rămâne încă mult timp în amintirile noastre. Cuvântul Cernobâl a devenit un sinonim a unor catastrofe dezastruoase. El ne reaminteşte despre un eveniment – explozia de la reactorul nuclear care a deschis cutia Pandorei. Cernobâl este locul în care a avut loc cel mai mare dezastru nuclear din istorie. În data de 26 aprilie 1986, reactorul IV al centralei nucleare din oraşul ucrainean a explodat. Incendiul a durat zece zile şi au fost răspândite cantităţi, imposibil de calculat la acea vreme, de substanţe radioactive în atmosferă, de peste 400 de ori mai mari decât cele înregistrate în urma bombardamentului atomic de la Hiroshima şi Nagasaki. La 26 de ani distanţă, zona părăsită din jurul centralei nucleare (circa 30 km) nu poate fi locuită, iar locuitorii oraşului încă suferă de pe urma consecinţelor dezastrului. Leziunile la nivelul pielii, problemele respiratorii, infertilitatea, defectele din naştere sau cancerului tiroidian sunt doar câteva dintre acestea. Ucraina a suportat o mare lovitură din cauza acestui accident nuclear. Au trecut 26 de ani de când personalul blocului energetic numărul 4 a fost martor la începutul reacţiei de necontrolat din reactor, care a fost urmată de producerea celei mai mari avarii nucleare, ale cărei consecinţe le suportăm până în prezent. Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă. Pentru a face acel test, echipa tehnică a deconectat sistemele de siguranţă după care lucrurile scăpând însă de sub control. S-a produs o explozie violentă. Scutul superior al clădirii, o construcţie care cântărea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă. Un număr de 31 de oameni au murit pe loc, primele victime ale accidentului fiind: muncitorii, pompierii şi militarii. Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, aşa numiţii ”lichidatori” din care făceau parte soldaţi, pompieri şi muncitori; acestia au fost nevoiţi să intervină cu mijloace rudimentare, lipsiţi de orice fel de protecţie. Din rândul acestora au fost înregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectaţi, iar cel puţin 25.000 murind ca urmare a expunerii la radiaţiile care au depăşit de până la 50 ori valoarea anuală maximă admisă, în doar câteva ore sau zile. Alături de ei, milioane de oameni, din zonele înconjurătoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, România, cât şi alte tari aflate in vecinatatea URSS au fost afectate de valul de radiaţii. Alte ţări incluse pe harta radioactivităţii produse de accidentul de la Cernobîl sunt: Bulgaria, Finalnda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Suedia şi Marea Britanie. Măsurătorile radioactive arată că aproximativ 10% din toxine au căzut în Asia, mai multe zone din estul Turciei şi în centrul Chinei. Nord-vestul Japoniei a fost de asmenea afectat. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită cu un ”sarcofag” de beton, care ecraneaza radiatiile. Actualmente, Cernobâl şi localităţile situate în acea zonă, au devenit nişte localităţi fantome. În urma accidentului au fost evacuate 200.000 de persoane într-un timp record, în urma lor a fost instituită în jur o aşa numită zonă de ”interdicţie” cu o suprafaţă de circa 4000 kilometri pătraţi, în care nivelul de radioactivitate este extrem de periculos. Această zonă de infern s-a transformat într-o oază pentru animalele sălbatice care, în absenţa omului, s-au înmulţit şi au pus stăpânire pe ea. Nimeni nu poate şti cu siguranţă care este efectul radiaţiilor asupra acestor vietăţi, existând zvonuri că au apărut deja mutaţi groteşti, zvonuri dezminţite însă de oficiali (cum era de aşteptat). În Romania, specialiştii apreciază că una dintre consecinţele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobâl este înmulţirea cazurilor de cancer. Fenomenul continuă să se manifeste alarmant şi după 26 de ani de la accident. Cele mai întalnite forme de cancer sunt leucemia şi cel tiroidian, adică exact acele forme care apar în urma expunerii la radiaţii. Medicii spun că în anii de după 1986 au fost numeroase şi naşterile de copii cu malformaţii, dar nu există în prezent nici un fel de statistici în acest sens.