Creștinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului

Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc miercuri Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, ‘adormind’, aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Toma. El a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce a fost înmormântată; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci, Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. De aceea, Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca Înălţarea. Ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, se consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer. Se spune că mormântul Sfintei Fecioare se află în Grădina Ghetsimani din Ierusalim unde zilnic mii de credincioşi îl vizitează. În susţinerea acestei ipoteze pledează şi prezenţa brâului Fecioarei, ţesut chiar de Ea din păr de cămilă, dat Apostolului Toma, la Ierusalim, apoi la Constantinopol, unde a fost aşezat într-o raclă de aur, în biserica pe care Teodosie al II-lea o construise special în cinstea Sfintei Fecioare. Din acest brâu există astăzi un fragment la Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos şi alt fragment la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia. Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este precedată de 14 zile de post strict, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte. Fecioara Maria se regăseşte în credinţa populară în două ipostaze de prim rang: Sântamaria Mare, pe 15 august şi Sântamaria Mică, pe 8 septembrie. Adormirea Maicii Domnului este o dată cu atât mai importantă cu cât face trecerea de la vară la toamnă şi deschide sezonul nunţilor după post, al târgurilor şi iarmaroacelor, al praznicelor şi al lucrărilor agricole de toamnă. Tot acum se încheie şi "văratul oilor" la munte. Ţăranii sunt convinşi că perioada dintre cele două Sântămării este timpul optim pentru semănături. Şi asta pentru că Sfânta Fecioară Maria e cea mai îndrăgită figură religioasă feminină, invocată dintotdeauna de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântătoare pentru vindecarea bolilor. Din popor se ştie că Fecioara Maria a venit pe lume în mod miraculos. Părinţii ei, Ioachim şi Ana, erau huliţi pentru că nu aveau copii. Se spune că numai rugăciunile i-au ajutat să devină părinţi. Dar se mai spune şi că Ana ar fi rămas însărcinată mirosind o floare de păr, de unde şi vorba "copil din flori", folosită azi pentru naşterea copiilor nelegitimi. Tradiții... Născătoarea de Dumnezeu este protectoarea sărmanilor, a celor aflaţi în suferinţă şi a copiilor. Se crede că li se arată în vis celor aflaţi în impas şi îi sfătuieşte să aleagă calea cea bună. Ea iubeşte atât de mult oamenii, încât l-a convins pe Dumnezeu să transforme fuioarele, care se dau de Bobotează, într-un mare năvod pe care îl trece de 3 ori prin iad, înaintea Judecăţii de Apoi, dându-le şansa sufletelor aflate acolo să se prindă de el şi să se salveze. Dar ce face lumea şi azi, în această zi sfântă, în afara respectării tradiţiei religioase? De Sântamaria Mare se culeg plante ce urmează a fi aşezate sub icoana Maicii Domnului, la biserică, şi capătă astfel puteri tămăduitoare. Acum se dau de poma-nă fructe, în special struguri şi prune, pentru sufletele celor plecaţi din astă lume. În Moldova, ziua Adormirii Maicii Domnului este considerată o zi a pomenirii morţilor. Nu e o zi de distracţie, sărbătorirea celor care poartă numele Fecioarei fiind rezervată pentru data de 8 septembrie, data naşterii Preacuratei. Pentru proprietarii viilor, este ziua în care se tocmesc paznici şi în care se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. În regiunea Sângiorzului, bărbaţii sunt obligaţi ca, începând cu această zi, să renunţe la pălărie şi să poarte căciulă. Se spune că trandafirii care înfloresc în acestă zi vestesc o toamnă lungă. Postul de dinaintea sărbătorii are şi el canoanele lui. Nu se mănâncă nimic lunea, miercurea şi vinerea, până la ora 15.00, apoi ai voie doar hrană uscată. Marţea şi joia se mănâncă doar legume fierte, fără ulei, iar sâmbăta şi duminica e dezlegare la vin şi ulei. La intrarea în post, creştinii îşi cer iertare unii de la ceilalţi, pentru ca postul să le cureţe nu doar trupul, ci să le purifice şi sufletele. Sursa: unica.ro