Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Este prima sărbătoare din Postul Crăciunului în care se dă dezlegare la peşte. Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită, deopotrivă, de creştinii ortodocşi şi romano-catolici, în fiecare an, pe 21 noiembrie. Numită în popor Vovidenia sau Ovidenia, sărbătoarea aminteşte de ziua în care, după tradiţie, Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o pe fiica lor, Maria, în vârstă de trei ani, la templul din Ierusalim, încredinţând-o preotului Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. În Galileea acelor vremuri, familia fără copii era considerată blestemată. Cei doi nu şi-au pierdut încrederea în Dumnezeu şi au continuat să se roage lui, ca să-i scape de ruşinea lumii şi să le binecuvânteze casa cu un copil, promiţând că, dacă pruncul se va naşte, va fi dedicat lui Dumnezeu. Domnul a văzut credinţa lor şi le-a dăruit o fetiţă, căruia i-au pus numele Miriam (Maria), nume care înseamnă alinare, împlinire şi făgăduinţă. Maria a stat la templu 12 ani, alături de fecioare, văduve şi preoţi, rugându-se şi citind Sfânta Scriptură, până când arhanghelul Gavriil i-a adus vestea cea bună, şi anume că îl va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a părăsit templul, Maria s-a logodit cu Iosif, protectorul şi martorul miracolului naşterii pruncului Iisus. Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică a existat înainte de secolul al VI-lea. Sfântul Andrei Criteanul (secolul al VII-lea) vorbeşte despre această sărbătoare care se ţinea la Ierusalim. În secolul al VIII-lea, patriarhii Gherman şi Tarasie au rostit predici în cinstea acestei sărbători. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu, de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima oară în 1374, la Avignon. Tradiţii şi superstiţii de Vovidenie Vovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică, este socotită în popor drept zi magică. În această zi este celebrată lumina. În memoria celor care nu mai sunt se aprind lumânări şi candele, fiind lăsate să ardă noaptea. Se spune că cei care respectă această sărbătoare nu-şi vor pierde lumina ochilor. De Vovidenie se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumânare. Se crede că în noaptea de Vovidevie se deschid cerurile, iar animalele încep să vorbească. În această zi se fac previziuni despre vreme. Dacă în noaptea de Vovidenie este cer senin, atunci anul ce va urma va fi secetos, iar dacă va ninge, iarna va fi lungă şi plină de zăpadă. În această zi, oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare, iar copiii rup crenguţe de măr şi le pun în apă pentru ca, înflorind, să le folosească la sorcovit. Există superstiţia că, dacă se pune la icoane un vas cu apă şi se aprinde o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Această zi este prima sărbătoare din Postul Crăciunului în care se dă dezlegare la peşte. Cei care postesc în această zi cred că vor avea belşug în casă.