Cum se contestă o amendă de circulație?

Şoferii şi pietonii care au primit amenzi de circulaţie au posibilitatea de a ataca în instanţă procesul-verbal contravenţional, dar trebuie să urmeze mai mulţi paşi prevăzuţi de lege şi să achite o taxă de timbru.
 Deoarece mulţi şoferi din comună, ajunşi într-o astfel de situaţie, nu îşi permit să consulte un avocat, le prezentăm acestora etapele care trebuie urmate într-o astfel de situaţie.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, orice proces-verbal de constatare a contravenţiei poate fi contestat, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Plângerea împotriva procesului-verbal este taxată cu 20 de lei, iar taxa este fixă şi nu depinde, în niciun fel, de tipul contravenţiei împotriva căreia este depusă plângerea.
Aceeaşi sumă trebuie achitată şi atunci când contravenientul face recurs împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea lui.
Paşi de urmat la atacarea procesului-verbal Modalitatea de contestare a procesului-verbal de contravenţie a fost modificată odată cu intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă (NCPC). De exemplu, dacă primiţi o amendă rutieră, puteţi formula plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, pe care o veţi depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
 De la această regulă fac excepţie numai plângerile care vizează rovinietele; acestea urmând a fi depuse la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul. Plângerea trebuie însoţită de copia procesului-verbal de contravenţie, de taxa judiciară de timbru de 20 de lei, precum şi de orice alte documente care pot fi consi-derate probe. În cazul în care contravenientul propune administrarea probei cu martori, în plângere vor fi menţionate numele, prenumele şi domiciliul martorilor.
 După depunerea plângerii, sunt aplicabile noile dispoziţii prevăzute de NCPC, cu privire la verificarea cererii şi regularizarea acesteia.
 Astfel, completul căruia i s-a repartizat cauza verifică, de îndată, dacă crearea de chemare în judecată îndeplineşte toate cerinţele prevăzute de lege şi cuprinde următoarele: numele şi prenumele, domici-liul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor.
 De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înre-gistrare, ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare de la Registrul Comerţului sau cel de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.
 Mai trebuie precizate numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
 Cererea de chemare în judecată mai trebuie să cuprindă obiectul acesteia şi va
loarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare; arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere şi semnătura. dacă plângerea este netimbrată, sau insuficient timbrată, instanţa va pune în vedere contravenientului obligaţia de a timbra cererea şi de a-i transmite dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult zece zile de la primirea comunicării instanţei.
Prin aceeaşi comunicare, judecătorul îi va aminti contravenientului că are posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de cinci zile de la pri-mirea comunicării.
 Legea prevede că pot beneficia de ajutor de la stat persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii de acordare a ajutorului judiciar, se situeaza sub nivelul de 300 de lei.
 Ajunşi în acest punct urmează fixarea primului termen de judecată, ce va avea loc în condiţiile articolului 201 din NCPC.
 Mai precis, după cum a explicat acelaşi avocat citat, judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru ce-rerea de chemare în judecată, dispune comunicarea acesteia către pârât, punandu-i în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare.
 Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de zece zile de la comunicare.
 Pârâtul (în acest caz Inspectoratul Judeţean de Poliţie) va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
 Apoi, în termen de trei zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunându-se citarea părţilor.