Invazie de cărăbuși!

Seară de seară, de cum apune soarele, roiuri de cărăbuşi de mai iau cu asalt cerul din Mileanca, zumzetul lor făcându-se simţit peste tot, mai ales când aceştia trec aproape de urechi, se împleticesc în părul celor care mai sunt pe afară la ora respectivă ori în apropierea unei surse de lumină.
 Din bătrâni se spune că atunci când sunt mulţi cărăbuşi de mai, va fi un an bogat.
Vorbele din bătrâni nu îi ajută însă pe proprietarii de livezi, care riscă să îşi vadă producţia distrusă, pentru că aceste insecte se hrănesc cu frunzele şi florile pomilor fructiferi, având o preferinţă pentru pruni, cireşi, vişini şi zarzări.
 La atacuri puternice, frunzele sunt complet distruse, rămânând numai nervurile principale.
 În urma atacului pomii desfrunziţi îşi pierd recolta, lemnul nu se mai maturează şi degeră în timpul iernii.
 După ce ies la suprafaţă, la final de aprilie – început de mai, adulţii mor, nu înainte însă de a se reproduce.
 Fiecare femelă face în jur de 90-120 de ouă, astfel că rata de înmulţire este foarte mare.
 Larvele atacă rădăcinile plantelor ierboase, rădăcinoase, tuberculifere, bulboase, precum şi rădăcinile lemnoase ale puieţilor din pepinierele viticole şi pomicole.
 Rădăcinile subţiri sunt complet distruse, încât plantele tinere se usucă.
Cu toate acestea, cărăbuşul de mai nu este trecut pe lista celor mai dăunătoare insecte, pentru că atacurile sale au o ciclicitate destul de mare – o dată la 3-4 ani.
 „În această perioadă nu se mai poate face nimic pentru combaterea atacurilor cărăbuşului de mai, pentru că pomii sunt înfloriţi, iar stropirea cu insecticide poate produce mai multe pagube. Pentru larvele din sol se pot face tratamente, dar sunt destul de costisitoare”, a precizat  coordonatorul Unităţii Fitosanitare .
 Deşi, conform specialiştilor, invaziile de cărăbuşi de mai apar o dată la patru ani, modificările climatice par să fi afectat ciclicitatea perioadei de reproducere a acestora.
 După invazia din 2009, următoarea, care era aşteptată în 2013, a avut loc cu un an mai devreme, iar acum, după trei ani, avem de-a face cu o nouă invazie.
 Cărăbuşii apar în fiecare an, şi în afara perioadelor de invazie, însă în număr mult mai mic.