Strategia educaţiei pentru perioada 2015 – 2020

Diminuarea sub 15% a ponderii elevilor de 15 ani cu rezultate scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, scăderea abandonului şcolar sub 10% şi creşterea la 95% a copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar de la patru ani, sunt câteva dintre obiectivele Strategiei educaţiei pentru perioada 2015 – 2020. Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice include date dintr-un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, potrivit căruia şansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic.
 Conform ţintelor strategice, până în anul 2020, în medie, cel puţin 15% dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii.
 Tot până în 2020, ponderea elevilor cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte ar trebui să fie mai mic de 15%, iar proporţia persoanelor de 30 – 34 de ani care au absolvit învăţământul terţiar să fie de cel puţin 40%.
Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2015 – 2020 mai are ca obiective scăderea abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi formare, care ar trebui să ajungă sub 10%, iar cel puţin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între patru ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.
 Proporţia de absolvenţi angajaţi (cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani), care au părăsit sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referinţă, ar trebui să fie, până în anul 2020, de cel puţin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010.
 Existenţa contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este, în proiectul de Strategie, o condiţie prealabilă pentru aprobarea ofertei şcolare.
Această rută de formare profesională a inclus, din anul şcolar 2012 – 2013, învăţământul profesional cu durata de doi ani, organizat după finalizarea clasei a IX-a de liceu, care avea o componentă importantă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi la agenţi economici.
 În primul an, pregătirea practică reprezenta 60% din timpul total alocat programului, iar al doilea an, 75%. În cei doi ani de studii erau organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 11 săptămâni, din care şase săptămâni în primul an şi cinci săptămâni în al doilea an.
 Începând din anul şcolar 2014 – 2015, a fost organizat învăţământul profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a, pregătirea practică fiind realizată în atelierele şcolii şi la agenţii economici.
 În primul an, pregătirea practică reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an ajunge la 60%, iar în anul al treilea la 72%.
 Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, având o durată totală de 24 de săptămâni, din care cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul al doilea şi zece săptămâni în cel de-al treilea an.
 Oferta de calificări prfesionale ce pot fi dobândite prin învăţământul profesional şi tehnic este stabilită anual, în funcţie de nevoile previzionate ale pieţei muncii.
 Potrivit iniţiatorilor proiectului, Strategia ar putea oferi un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor, în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii.