4 Martie 1977

Astãzi, se împlinesc 39 de ani de la producerea cutremurului din 4 martie 1977, rãmas în memoria populatiei ca unul dintre cele mai mari din istoria României.
 Seismul a avut loc in jurul orelor 21.22, la o adancime de circa 110 km, avand o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si o duratã de aproximativ 56 de secunde.
 La nivelul intregii tãri au fost inregistrate 1.578 de persoane decedate (1.424 numai in Bucuresti, din cauza gradului mare de urbanizare), 11.300 persoane rãnite, aproximativ 33.000 de locuinte prãbusite sau grav avariate, numeroase scoli si spitale distruse.
În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au fost luaţi atunci prin surprindere.
 La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simţi, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.
 În 1977 în ţară existau doar şapte-opt staţii seismice, care înregistrau izolat.
 Un sistem de înregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luată înregistrarea de la faţa locului şi analizată.
 În aceste situaţii, nici şeful statului nu ar fi putut fi anunţat înainte de producerea cutremurului. . Abia după 1977 s-a introdus o reţea telemetrată americană, foarte performantă la vremea aceea, care transmitea înregistrările în timp real prin radio la Bucureşti şi care a fost foarte utilă pentru noi.
Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmări.
 Din acel moment, dacă se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din Bucureşti, unda fizică apărea mai rapid, deci o puteai vedea înregistrată pentru staţiile din zona Vrancea, ele apăreau cu câteva secunde înainte de venirea mişcării în Bucureşti Pentru România,
 Vrancea rămâne cea mai periculoasă din mai multe motive. Unul din ele este chiar mărimea cutremurelor mari, apoi frecvenţa lor de apariţie, faptul că apar destul de des, chiar dacă la nivel de zeci de ani, mult mai dese decât în alte zone şi datorită faptului că, fiind de adâncime, au o arie de distrugere foarte mare.
 În timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafeţe foarte mari Bucureşti, Iaşi, Craiova şi în Bulgaria şi în Republica Moldova