Strãmutarea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie a antrenat si decalarea ritualurilor practicate în traditia popularã de sfârsit si început de an, respectiv ceremonialul îngropãrii Anului Vechi si zorii celui nou.
Ceremonialul este primit cu mare bucurie în rânduiala popularã, deoarece la 1 ianuarie este celebrat si un sfânt, Sf. Vasile, numit popular Fratele Crãciunului sau Crãciunul Mic, sãrbãtoare mult mai micã în comparatie cu Crãciunul.
În popor, noaptea de Anul Nou, ajunul Sf. Vasile, este marcat de numeroase practici si obiceiuri cu caracter meteorologic, oracular, premarital, agricol, si se prelungeste panã a doua zi, aceste douã zile fiind puse sub patronajul magiei ‘zilei dintai’ a anului, neavand intinderea practicilor din Ajun, Plugusorul, Plugul cel Mare, si continuã, cu un grad mai mare de acte magice si de prevestire a viitoarelor recolte, ritualuri ce diferã de cele de sfarsit de an, pentru cã se spune cã la inceputul anului e altceva decat ce a fost la sfarsit iar inceputul intotdeauna schimbã tot ce-a fost si incep alte rosturi. Datinile spun cã in ajun de An Nou cerul s-ar deschide intr-o secundã de trei ori, iar inãuntru se vede o luminã foarte mare si pe bunul Dumnezeu stand la masã cu lumanãri si multi sfinti imprejur si uitandu-se in jos la muritorii de rand.
Atunci se spune cã toate apele se prefac in vin.
Dar aceastã aparitie poate fi vãzutã doar de cei care sunt curati la inimã sau de copiii panã in sapte ani.
Legendele populare spun cã Sf. Ioan ar fi vãzut adesea cerul deschis si pe insusi Dumnezeu tinand in manã tunetul, sub forma unui bici impodobit cu flori cu care blagosloveste lumea.
Astfel oranduieste cum vor fi recoltele, cine va veni pe lume sau cine va pieri.
În noaptea spre Sf. Vasile ca si in Ajun de Crãciun, vitele ar putea vorbi si cine stã la pandã nevãzut le poate auzi. În ziua de An Nou, bãietii mai mici construiesc un plug mic de lemn, aidoma dupã cel mare.
Coarnele plugului se impodobesc cu ciucuri de diferite mãrimi si culori, dar si un clopotel. Ei umblã in cete de cate trei, din casã in casã, urand an mãnos.
Unul din copii, numit plugar, poartã plugul. Altul, numit manãtor, pocneste din bici, iar celãlalt, numit iapã, poartã traista unde va strange covrigii cãpãtati.
Tot el poartã o ramurã cu douã crãcute, sub forma coarnelor de la plug, impodobitã cu o batistã frumos coloratã de care atarnã un clopotel de alamã.
Sunand din clopotel la fereastra casei si rostind Plugusorul, o poezie prin care se ureazã gazdei: Ziua de azi cu bine; Si-a de maine cu sãnãtate; Si la varã bucate; La multi ani!
Cel care pocneste din bici afarã spune:
Hãis, hãis; Plugusor cu doisprezece boi;
În coadã codãlbei;
În frunte strãinei.
Cate sindrili pe casã;
Atitia galbeni la masã;
Cate pietre la fantanã;
Atatea oale cu smantanã;
Cate pietre pe prund,
Atatea oale cu unt.
Hãis, hãis, plugusor cu doisprezece boi!
Copiii cu plugul cel mic umblã panã pe la orele 3- 4, dupã-amiazã, cand se porneste a umbla ceata de flãcãii cu plugul cel mare.
Acestia pun la un plug douã sau trei perechi de cai sau boi, doi insi incalecã, unul ii duce de cãpãstru, unul tine de coarnele plugului, un altul are o traistã cu grãunte iar toti ceilalti pocnesc din bice.
Trag cu plugul o brazdã pe dinaintea casei gazdei si seamãnã din traistã grãunte; unul ureazã si ceilalti pocnesc din bici.
Cu plugul, in unele zone, se umblã numai panã se insereazã bine, apoi dupã inserat, se porneste iarãsi a umbla flãcãii cu colindul, ca in seara de Ajunul Crãciunului. Colindul cu Vasilca sau Siva, obicei respectat de unele din etniile minoritare.
Se colindã cu o cãpãtinã de porc, impodobitã cu panglici si mãrgele colorate.
Dupã terminarea colindatului cu Vasilca, ceata se strange la o carciumã, spre a chefui.
Apoi se despart, nu inainte de a dezgãti cãpãtina si luandu-si fiecare ce-a pus ca decor, iarã cãpãtina este pregãtitã si consumatã ritualic de toatã ceata, in incheierea acestui obicei.
Sorcova, colindele de Sf. Vasile se adreseazã cunoscutilor, celor apropiati, urandu-le acestora in principal sãnãtate si putere de muncã si sunt cele mai importante tipuri de texte magice rostite in aceastã zi, avand si o mare valoare auguralã colectivã ce se adreseazã individual, unui gospodar anume, dar acelasi continut rostit repetitiv pentru toate gospodãriile din sat.
Sunt opinii cã dacã nu sunt urati si semãnati in seara spre Anul Nou vor avea un an fãrã belsug. În paralel cu plugul tot acum se mai umblã cu capra si brezaia.
Înspre Anul Nou se lasã portile deschise, iar focul, o lumanare sau candelã trebuie sã rãmanã aprinse, ca sã poatã intra norocul. În credinta popularã, in ajun de Sf. Vasile pentru spor in noul an, flãcãii isi pun sub pernã, o unealtã din mestesugul sãu: croitorii cate un ac, degetar, atã; cizma rii sulã, calapod ori altceva; scolarii, cartea, creioane si alte asemenea lucruri.
Fetele fac la fel ca flãcãii, punand sub pernã un lucru fãcut de mana lor.
Astfel se crede cã in felul acesta isi vor visa ursitul.
În noaptea Anului Nou, in popor se fac previziuni meteorologice pentru a afla cum va fi timpul. Astfel se vor aseza douãsprezece foi de ceapã, cate una pentru fiecare lunã, in care se presarã putinã sare pisatã. În dimineata Anului Nou, care dintre foile de ceapã are mai multã apã, se crede cã acele luni vor fi ploioase, iar care foi vor fi uscate, acele luni vor fi secetoase.
Foile de ceapã, se pregãtesc oracular, cate una pentru fiecare membru al familiei, in care se pune cate un bulgãras de sare.
Dacã dimineata felia de ceapã e cu apã, inseamnã cã cel cãruia i-a fost destinatã va avea un an bun iar fãrã apã un an mai putin bun. În ajunul Anului Nou se fac si teste despre cerealele ce vor rodi in anul viitor.
Într-o tavã metalicã se pun cãrbuni aprinsi, de aceiasi mãrime, cate un cãrbune pentru fiecare tip de cerealã semãnatã insemnand in dreptul cãrbunelui si felul de cerealã; porumb, grau, secarã etc.
A doua zi dimineata se cerceteazã care dintre cãrbuni are mai multã cenusã.
Se va semãnã de acel fel de cereale a cãrei cãrbune a avut mai multã cenusã, crezandu-se cã in acel fel va rodi mult in anul viitor.
De acel care are mai putinã cenusã, sau deloc, se va semãna foarte putin pentru cã va avea rod putin. În randuiala popularã se spune cã dacã in noaptea de Anul Nou spre Sf. Vasile nu va bate vantul, cerul este luminos, stelele sunt lucitoare si lunã plinã tarinile vor rodi iar cand nu e lunã plinã, bate vantul si e innorat va fi un an mai sãrac, fãrã roade multe.
Se spune cã fata care va fura busuioc de la clopotul urãtorilor in ajunul Sf. Vasile, seara, si dacã se va spãla cu el, va fi indrãgitã de flãcãi. Busuiocul se va aseza oracular in partea de jos a colacului fantanei.(MVS)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu