Peste două sute de milenceni își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei.
Sfântul Andrei, Ocrotitorul Românei, pe lângă dimensiunea religioasă, această sărbătoare are multe tradiții și superstiții, provenite din cele mai vechi timpuri.
La mulți ani de Sf Andrei!
Aproximativ 700 000 de români își sărbătoresc ziua numelui sau pe cele derivate din numele Andrei/Andreea.
Datele indică faptul că 717.602 cetățeni români poarta numele Sfântului Apostol Andrei, prăznuit de Biserica Ortodoxă Română pe 30 noiembrie.
Pe lângă tradițiile de natură religioasă, există și tradiții și credințe desprinse din vechile sărbători ale tracilor, romanilor și dacilor.
Întâlnim credințe și obiceiuri legate de protecția oamenilor, a animalelor și gospodăriilor, toate puse sub oblăduirea acestui sfânt.
În funcție de zonă, această sărbătoare avea mai multe denumiri: „Sântandrei”, „Moș Andrei”, „Andrei de Iarnă”, „Undrea” sau „Ziua Lupului”.
Este singura sărbătoare de peste an care a dat denumirea populară a unei luni – decembrie, care e numită în popor „Undrea” sau „Îndrea”.
Comunicarea cu spiritele strămoșilor, înfățișați fie ca lupi, fie ca strigoi, este una aproape totală în preajma acestei sărbători, apropierea nopții de 29 spre 30 noiembrie stârnind, pe vremuri, o frică greu de explicat astăzi.
De Sfântul Andrei, femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenușa caldă, pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură sau împrăștie prin curte bucăți de pâine pe care strigoii să le mănânce și să nu mai intre în casă.
Arma secretă a acestui mecanism de apărare era o plantă căreia noi nu-i atribuim mare atenție – usturoiul.
De aceea, tocurile ușilor și ferestrelor de la case, șoproane și cotețe trebuiesc unse cu usturoi pisat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu