Dezinteresaţi de perspective !

... Banii nu aduc fericirea în educaţie, dovadă fiind dezinteresul crescând pe care îl manifestă faţă de şcoală atât elevii, cât şi cadrele didactice, potrivit datelor existente la Ministerul Educaţiei.
„Locatarii" şcolii româneşti se răresc de la an la an şi cei rămaşi în sistemul educaţional devin din ce în ce mai dezinteresaţi de perspective, se arată în Raportul privind starea sistemului naţional de învăţământ, făcut public de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În plus, spectrul şomajului se arată la aproape un sfert dintre ei imediat după ce ies din şcoală. Nici la educaţia şi formarea profesională a adulţilor românii nu excelează, mai puţin de 4% fiind interesaţi de perfecţionare, de-a lungul vieţii, mai indică raportul menţionat.
Din ce în ce mai mulţi adolescenţi părăsesc sistemul educaţional înainte de vreme din cauza lipsei de eficienţă, creşte numărul celor care nu trec de examenele de absolvire, indică Raportul menţionat. Tinerilor deziluzionaţi li se adaugă mii de profesori care preferă să plece în domenii mai bine plătite în ţară sau în străinătate. Anual, mai mult de 1% din cele 266.000 de cadre didactice abandonează învăţământul. În perioada 2000-2006, rata abandonului şcolar, atât pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, cât şi la nivelul fiecăruia dintre cele două cicluri, înregistrează o tendinţă continuu as­cen­dentă.
În perioada men­ţionată, valoarea indicatorului a crescut de trei ori la clasele I-VIII - de la 0,6% în anul şcolar 2000/2001 la 1,8% în 2005/2006, de două ori şi jumătate în învăţământul primar - de la 0,6% la 1,5%, şi de 3,5 ori în învăţământul gimnazial - de la 0,6% la 2,7.
Sistemul nu stă foarte bine nici în ceea ce priveşte rata absolvenţilor de învăţământ primar şi gimnazial. Astfel, numărul absolvenţilor cu şi fără examen de capacitate a scăzut semnificativ, la nivelul anului 2005/2006, cu aproximativ 13 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. De asemenea, rata de absolvire a învăţământului gimnazial cu şi fără examen de capacitate a fetelor se păstrează constant mai ridicată decât cea a băieţilor, diferenţa fiind de aproximativ 1,2 puncte procentuale.
Rata de absolvire a învăţământului gimnazial cu promovarea examenului final (teste naţionale) a înregistrat la nivelul anului şcolar 2005/2006 valoarea de 60,6%, în scădere uşoară faţă de anul precedent. Valoarea indicatorului se situează însă mult sub cea corespunzătoare anului 2002/2003, când a atins nivelul maxim de pe parcursul intervalului de referinţă - 69,4%, potrivit datelor din raportul privind starea învăţământului.
Tinerii din grupa de vârstă 15-24 de ani continuă să se confrunte cu cele mai mari dificultăţi de inserţie pe piaţa muncii, înregistrând o rată de ocupare de peste două ori mai scăzută în comparaţie cu ansamblul populaţiei în vârstă de muncă. În 2006, rata şomajului a înregistrat o creştere de aproximativ două puncte procentuale faţă de anul anterior, ajungând la 23,2%.
Cele mai importante creşteri s-au produs în cazul tinerilor cu studii superioare, liceale şi a celor cu studii primare sau fără studii. În ce-i priveşte pe adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani, participarea la educaţie şi formare profesională este o raritate, chiar dacă această formă de învăţare continuă le oferă şansele de a progresa sau de a-şi găsi mai uşor un loc de muncă. În timp ce media de participanţi la formarea continuă este în UE de 12%, în România procentajul acestora nu depăşeşte 4% din totalul forţei de muncă, se atrage atenţia în raportul efectuat de MECT.
Toate satele din comuna Mileanca au o şcoală generală cu clasele I-VIII sau I-IV. După aceea, copilul de 14 ani este numai bun de muncă, iar părinţii nu au bani să-l trimită la o şcoală de arte şi meserii sau la liceu. Aici intervine abandonul şcolar.!