Sf.Vasile cel Mare

În prima zi din an, sute de creştini s-au învrednicit să meargă la biserica din Mileanca pentru a-l prăznui pe Sfântul Vasile cel Mare (330-379). Acesta este cunoscut ca un mare filantrop, a împodobit serviciul divin cu Sfânta sa liturghie şi a luptat pentru alinarea suferinţelor celor mulţi, criticându-i pe cei bogaţi şi dăruind averea sa celor săraci. Sfântul Vasile cel Mare este cunoscut în întreaga lume precum întemeietorul vasiliadelor, spitalele de astăzi.
Sfântul Vasile cel Mare a fost o mare personalitate eclesiastică, organizator şi apărător al învăţăturii creştine ortodoxe, reformator al sfintei liturghii.
S-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi dreptcredincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasilie. A trăit în vremea împăratului Constantin, iar temelia educaţiei sale a fost pusă de tatăl său, Vasile, profesor de retorică. Mai târziu a călătorit pentru cunoaşterea monahismului în Siria, Palestina, Egipt şi Mesopotamia.
Împreună cu Sf. Grigorie Teologul a scris regulile vieţii monahale şi a pus bazele Filocaliei. În timpul foametei din 368, Sf. Vasile a organizat admirabil asistenţa socială şi a făcut o împărţire a averii sale săracilor. În anul 370 a fost ales episcop-mitropolit al Cezareei şi a luptat contra arianismului şi a manevrelor împăratului Valens. Sfântul Vasile a dus o lupta aprigă, cu scrisul şi cuvântul, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi. Astfel, a atras mânia împăratului Valens şi a suferit multe prigoniri din partea lui.
Sfântul Vasile a înfiinţat instituţii de asistenţă socială: azile, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alungate, spitale (pentru leproşi) şi şcoli tehnice. Toate aceste aşezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada.
Sfântul Vasile a îndreptat şi unele lipsuri ale monahismului din timpul sau, chemându-i pe monahi să se nevoiască nu numai în folosul mântuirii personale, ci şi în folosul aproapelui.
S-a mutat către Domnul la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, plâns de credincioşi şi de necredincioşi, care-l iubeau şi-l cinsteau pentru bunătatea şi înţelepciunea lui. Cei zece ani ca arhiepiscop în Cezareea Capadochiei i-au fost deajuns, pentru ca el să intre în istorie cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.