Potrivit Bibliei, în 8 septembrie s-a născut, la Nazaret, Fecioara Maria, din părinţii Ioachim şi Ana.
Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc, astăzi, Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, prima sărbătoare importantă din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Părinţii Fecioarei Maria, ajunşi la bătrâneţe fără copii, s-au rugat la Dumnezeu să le dea un urmaş. Tatăl Mariei, Ioachim, s-a retras în pustiu şi s-a rugat la Dumnezeu timp de 40 de zile, iar Ana a făgăduit în faţa lui Dumnezeu că dacă îi va dărui un urmaş, îl va da să slujească în biserică
Naşterea Mariei a fost anunţată de Arhanghelul Gavril, întâi lui Ioachim, după care a fost anunţată şi Ana, căreia i s-a spus că trebuie să pună fetei numele Maria, ceea ce în traducere înseamnă "spuma mării".
Cele cinci mari sărbători închinate Fecioarei Maria sunt Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Peste 2,2 milioane de români poartă numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora, dintre care peste 1,8 milioane sunt femei şi peste 400.000 sunt bărbaţi, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative înaintea serbării Adormirii Maicii Domnului.
După Sfânta Liturghie, toţi cei care poartă numele Sfântei Maria trebuie să împartă bucate de post sau produse din peşte ( fiind dezlegare la vin, untdelemn şi peşte). De asemenea, milostenia făcută la biserică este pentru sănătate şi mântuire. Tot la 8 septembrie, femeile care nu pot face copii sau cele care doresc să nască uşor trebuie să meargă la biserică să se roage Maicii Domnului şi sfinţilor Ioachim şi Ana, pentru a primi binecuvîntarea şi pentru ca, prin rugăciunile lor, să li se dezlege pîntecele. După Sfânta Liturghie se împart icoane cu Maica Domnului sau cărţi de rugăciune.
