Lună Mare!

Orbita Lunii, care se roteşte în jurul Terrei o dată la 29,5 zile, nu este perfect circulară, astfel că cele două corpuri cereşti sunt uneori mai apropiate, iar alteori mai îndepărtate unul de altul. În condiţiile în care distanţa medie între Terra şi Lună este de 384.000 de kilometri, vineri noapte, satelitul natural se va afla la o depărtare de 356.567 de kilometri. De asemenea, printr-o coincidenţă, satelitul se află în faza de lună plină. Astfel, va apărea pe cer cu 14% mai mare decât în mod normal şi cu 30% mai luminoasă decât în celelalte perioade ale anului, informează

Mareele se vor înălţa şi ele vineri noapte cu până la jumătate de metru în plus faţă de cotele normale.

Deoarece oceanele de pe Terra sunt atrase de forţa gravitaţională a Lunii, când cele două corpuri cereşti se apropie, fluxurile devin mai mari. Este vorba de aşa-numitele maree în perigeu, termen care desemnează punctul în care Luna se găseşte cel mai aproape de Pământ. De cealaltă parte, punctul cel mai îndepărtat este numit apogeu.

Atunci când va răsări, Luna va părea chiar mai mare decât în cursul nopţii, când se va înălţa pe boltă. Astronomii nu au desluşit pe deplin acest fenomen, însă unele teorii îl pun pe seama modului diferit în care oamenii percep lucrurile aflate la orizont şi pe cele care se află deasupra lor.

Luna de vineri noapte nu numai că va fi mai mare şi mai strălucitoare, dar se va cocoţa pe cer la cea mai mare înălţime din acest an, aproape de vârful boltei cereşti. Asta deaorece se apropie solstiţiul de iarnă, de pe 21 decembrie, iar înclinaţia Terrei face ca Luna să urce pe cer, iar Soarele să coboare.

Un alt eveniment astronomic care va putea fi observat vineri noapte, precum şi după apusurile din weekend este curentul meteoric al Geminidelor: cerul va fi brăzdat de până la 100 de stele căzătoare pe oră, care pot fi observate cu ochiul liber. Deoarece acestea par că ţâşnesc din constelaţia Gemini (a Gemenilor), au fost botezate Geminide.

Ploile de meteori au loc atunci când Terra trece prin nori de rămăşiţe lăsate în urmă de cometele care traversează sistemul solar. Micile fragmente de materie se lovesc de atmosfera superioară a Pământului la viteze de aproximativ 160.000 de kilometri, iar dezintegrarea lor produce dârele de lumină de pe boltă. Din motive încă nedezlegate, curentul meteoric al Geminidelor devine tot mai intens în fiecare an.