***
Impactul economic al gripei porcine ar putea fi "destul de drastic" in unele tari, a declarat joi economistul sef al Fondului Monetar International d. mpactul economic al gripei porcine ar putea fi "destul de drastic" in unele tari, a declarat joi economistul sef al Fondului Monetar International (FMI), Olivier Blanchard.Blanchard a spus ca este clar ca volumul turismului va fi afectat de pandemie, dar a precizat ca este prea devreme pentru a estima care ar putea fi efectul gripei porcine asupra economiei mondiale, aflata deja in grava recesiune."Ar putea fi vorba de ceva de o amploare asemanatoare cu actuala criza? Informatiile pe care le avem in acest moment indica faptul ca este un eveniment (economic) relativ minor", a spus Blanchard, citat de Reuters.Mexicul a cerut populatiei sa stea acasa timp de cinci zile, intr-o inchidere partiala a activitatilor economice, iar banca centrala a avertizat ca epidemia ar putea adanci recesiunea din tara, afectand o economie ce a scazut deja cu 8% in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut. Intre timp, pietele mondiale primesc noi stiri despre evolutia gripei.Virusul a omorat 176 de oameni in Mexic, iar cazuri de infectie au fost anuntat in Statele Unite, America Latina si Europa.Daca pandemia se va agrava, totusi, afectand schimburile comerciale, costurile acesteia pentru economia mondiala ar putea urca la mii de miliarde de dolari, potrivit unor studii anterioare ale Bancii Mondiale (BM).Studiile au mai aratat ca gravitatea pandemiei depinde de infectii, de rata de mortalitate, de durata acesteia si de gradul de pregatire a populatiei si companiilor.Problemele economice ar putea fi generate de absenteismul major, in conditiile in care oamenilor li se va cere sa stea acasa - sau ar putea alege sa stea acasa, ca sa aiba grija de rude bolnave sau pentru a nu fi expuse virusului.Blanchard a spus ca este clar ca volumul turismului va fi afectat de pandemie, dar a precizat ca este prea devreme pentru a estima care ar putea fi efectul gripei porcine asupra economiei mondiale, aflata deja in grava recesiune."Ar putea fi vorba de ceva de o amploare asemanatoare cu actuala criza? Informatiile pe care le avem in acest moment indica faptul ca este un eveniment (economic) relativ minor", a spus Blanchard, citat de Reuters.Mexicul a cerut populatiei sa stea acasa timp de cinci zile, intr-o inchidere partiala a activitatilor economice, iar banca centrala a avertizat ca epidemia ar putea adanci recesiunea din tara, afectand o economie ce a scazut deja cu 8% in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut. Intre timp, pietele mondiale primesc noi stiri despre evolutia gripei.Virusul a omorat 176 de oameni in Mexic, iar cazuri de infectie au fost anuntat in Statele Unite, America Latina si Europa.Daca pandemia se va agrava, totusi, afectand schimburile comerciale, costurile acesteia pentru economia mondiala ar putea urca la mii de miliarde de dolari, potrivit unor studii anterioare ale Bancii Mondiale (BM).Studiile au mai aratat ca gravitatea pandemiei depinde de infectii, de rata de mortalitate, de durata acesteia si de gradul de pregatire a populatiei si companiilor.Problemele economice ar putea fi generate de absenteismul major, in conditiile in care oamenilor li se va cere sa stea acasa - sau ar putea alege sa stea acasa, ca sa aiba grija de rude bolnave sau pentru a nu fi expuse virusului.
Impactul economic al gripei porcine ar putea fi "destul de drastic" in unele tari, a declarat joi economistul sef al Fondului Monetar International d. mpactul economic al gripei porcine ar putea fi "destul de drastic" in unele tari, a declarat joi economistul sef al Fondului Monetar International (FMI), Olivier Blanchard.Blanchard a spus ca este clar ca volumul turismului va fi afectat de pandemie, dar a precizat ca este prea devreme pentru a estima care ar putea fi efectul gripei porcine asupra economiei mondiale, aflata deja in grava recesiune."Ar putea fi vorba de ceva de o amploare asemanatoare cu actuala criza? Informatiile pe care le avem in acest moment indica faptul ca este un eveniment (economic) relativ minor", a spus Blanchard, citat de Reuters.Mexicul a cerut populatiei sa stea acasa timp de cinci zile, intr-o inchidere partiala a activitatilor economice, iar banca centrala a avertizat ca epidemia ar putea adanci recesiunea din tara, afectand o economie ce a scazut deja cu 8% in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut. Intre timp, pietele mondiale primesc noi stiri despre evolutia gripei.Virusul a omorat 176 de oameni in Mexic, iar cazuri de infectie au fost anuntat in Statele Unite, America Latina si Europa.Daca pandemia se va agrava, totusi, afectand schimburile comerciale, costurile acesteia pentru economia mondiala ar putea urca la mii de miliarde de dolari, potrivit unor studii anterioare ale Bancii Mondiale (BM).Studiile au mai aratat ca gravitatea pandemiei depinde de infectii, de rata de mortalitate, de durata acesteia si de gradul de pregatire a populatiei si companiilor.Problemele economice ar putea fi generate de absenteismul major, in conditiile in care oamenilor li se va cere sa stea acasa - sau ar putea alege sa stea acasa, ca sa aiba grija de rude bolnave sau pentru a nu fi expuse virusului.Blanchard a spus ca este clar ca volumul turismului va fi afectat de pandemie, dar a precizat ca este prea devreme pentru a estima care ar putea fi efectul gripei porcine asupra economiei mondiale, aflata deja in grava recesiune."Ar putea fi vorba de ceva de o amploare asemanatoare cu actuala criza? Informatiile pe care le avem in acest moment indica faptul ca este un eveniment (economic) relativ minor", a spus Blanchard, citat de Reuters.Mexicul a cerut populatiei sa stea acasa timp de cinci zile, intr-o inchidere partiala a activitatilor economice, iar banca centrala a avertizat ca epidemia ar putea adanci recesiunea din tara, afectand o economie ce a scazut deja cu 8% in primul trimestru comparativ cu aceeasi perioada de anul trecut. Intre timp, pietele mondiale primesc noi stiri despre evolutia gripei.Virusul a omorat 176 de oameni in Mexic, iar cazuri de infectie au fost anuntat in Statele Unite, America Latina si Europa.Daca pandemia se va agrava, totusi, afectand schimburile comerciale, costurile acesteia pentru economia mondiala ar putea urca la mii de miliarde de dolari, potrivit unor studii anterioare ale Bancii Mondiale (BM).Studiile au mai aratat ca gravitatea pandemiei depinde de infectii, de rata de mortalitate, de durata acesteia si de gradul de pregatire a populatiei si companiilor.Problemele economice ar putea fi generate de absenteismul major, in conditiile in care oamenilor li se va cere sa stea acasa - sau ar putea alege sa stea acasa, ca sa aiba grija de rude bolnave sau pentru a nu fi expuse virusului.
*
**
Cine sunt femeile mironosiţe?
Cine sunt acele sfinte femei mironosiţe, adică purtătoare de mir, care au urmat lui Hristos împreună cu Apostolii şi care s-au învrednicit să fie martore ale patimilor Domnului şi să-I ungă sfântul trup cu miresme, cât a stat în mormânt?
Sfânta Evanghelie ne aminteşte pe scurt numele şi faptele lor.
Cea dintâi şi cea mai plină de râvnă şi bărbăţie duhovnicească este Maria Magdalena, de loc din cetatea Magdala, Galileea.
Alte sfinte mironosiţe sunt: Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) şi a lui Iosi (Marcu 15, 47), adică vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25) şi Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10). Apoi Ioana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod, Suzana şi multe altele care Îi slujeau din avutul lor (Luca 8, 3). Printre mironosiţe sunt numărate şi cele două surori ale lui Lazăr din Betania, Marta şi Maria, unde găzduia adeseori Mântuitorul cu Sfinţii Apostoli, în drum spre Ierusalim sau Galileea.
Care erau virtuţile principale ale acestor femei mironosiţe? Mai întâi credeau cu tărie că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de prooroci, Care a venit pe pământ să mântuiască neamul omenesc. Apoi, duceau o viaţă curată, sfântă, de rugăciune şi post, de înfrânare şi milostenie, trăiau în iubire sfântă unele cu altele şi cu avutul lor ospătau şi odihneau cu dragoste în casele lor pe Iisus şi pe sfinţii Săi ucenici.
Dar credinţa şi râvna sfintelor femei mironosiţe nu se oprea numai aici. Ele nu numai că Îl primeau pe Domnul în casele lor unde Îi spălau picioarele, Îi slujeau la masă şi Îl odihneau, ci, mai mult, mergeau cu râvnă după Hristos, erau martore ale minunilor Lui şi mărturiseau cu îndrăzneală că El este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.
Cea mai mare bărbăţie au dovedit-o însă femeile mironosiţe în vremea patimilor Domnului. După ce ucenicii, de frică, L-au părăsit şi Petru s-a lepădat de Hristos, singurele care Îl urmau de departe erau sfintele femei mironosiţe, în frunte cu Maica Domnului, Maria Magdalena, alături de Apostolul dragostei, Ioan. Căci dragostea dumnezeiască nu se poate părăsi niciodată.
**Cine sunt femeile mironosiţe?
Cine sunt acele sfinte femei mironosiţe, adică purtătoare de mir, care au urmat lui Hristos împreună cu Apostolii şi care s-au învrednicit să fie martore ale patimilor Domnului şi să-I ungă sfântul trup cu miresme, cât a stat în mormânt?
Sfânta Evanghelie ne aminteşte pe scurt numele şi faptele lor.
Cea dintâi şi cea mai plină de râvnă şi bărbăţie duhovnicească este Maria Magdalena, de loc din cetatea Magdala, Galileea.
Alte sfinte mironosiţe sunt: Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) şi a lui Iosi (Marcu 15, 47), adică vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25) şi Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10). Apoi Ioana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod, Suzana şi multe altele care Îi slujeau din avutul lor (Luca 8, 3). Printre mironosiţe sunt numărate şi cele două surori ale lui Lazăr din Betania, Marta şi Maria, unde găzduia adeseori Mântuitorul cu Sfinţii Apostoli, în drum spre Ierusalim sau Galileea.
Care erau virtuţile principale ale acestor femei mironosiţe? Mai întâi credeau cu tărie că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de prooroci, Care a venit pe pământ să mântuiască neamul omenesc. Apoi, duceau o viaţă curată, sfântă, de rugăciune şi post, de înfrânare şi milostenie, trăiau în iubire sfântă unele cu altele şi cu avutul lor ospătau şi odihneau cu dragoste în casele lor pe Iisus şi pe sfinţii Săi ucenici.
Dar credinţa şi râvna sfintelor femei mironosiţe nu se oprea numai aici. Ele nu numai că Îl primeau pe Domnul în casele lor unde Îi spălau picioarele, Îi slujeau la masă şi Îl odihneau, ci, mai mult, mergeau cu râvnă după Hristos, erau martore ale minunilor Lui şi mărturiseau cu îndrăzneală că El este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.
Cea mai mare bărbăţie au dovedit-o însă femeile mironosiţe în vremea patimilor Domnului. După ce ucenicii, de frică, L-au părăsit şi Petru s-a lepădat de Hristos, singurele care Îl urmau de departe erau sfintele femei mironosiţe, în frunte cu Maica Domnului, Maria Magdalena, alături de Apostolul dragostei, Ioan. Căci dragostea dumnezeiască nu se poate părăsi niciodată.
***
Pe 21 aprilie, a avut loc la Paris lansarea primei biblioteci digitale universale. Proiectul urmăreşte strîngerea documentelor din patrimoniul universal, text, foto, audio şi video, cu obiectivul declarat, la inaugurarea bibliotecii, de a reduce falia dintre Nord şi Sud.
Pentru a marca importanţa evenimentului, au fost prezenţi directorii bibliotecilor naţionale din mai multe oraşe mari ale planetei, între care Paris şi Alexandria, alături de Abdul Waheed Khan, director adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Biblioteca digitală universală, disponibilă gratuit on-line la adresa www.wdl.org, are o interfaţă în şapte limbi de circulaţie: arabă, engleză, franceză, spaniolă, rusă, chineză şi portugheză. Documentele cuprind 40 de limbi şi dialecte – iar demersul este abia la început.
În bibliotecă, putem accesa în acest moment circa 1.250 de materiale, cele mai multe din Europa, urmate cantitativ de America de Nord. Aş menţiona cîteva dintre cele mai importante: prima înregistrare audio a Marseiezei, o reproducere a celui mai vechi text scris în limba chineză şi a unei picturi care are aproximativ 8.000 de ani vechime – o antilopă africană, din sudul acestui continent.
Proiectul digital va strînge materialele (text, audio şi video în limba de origine), dar comentariile vor putea fi postate în orice limbă sau dialect – opţiune deosebit de dificil de implementat, doar dacă ne gîndim la multitudinea caracterelor şi a tipurilor de scriere de pe planetă.
Biblioteca digitală mondială este primul demers universalist oficial, dar nu reprezintă şi singura iniţiativă de acest fel. Google Books, lansat în urmă cu 4 ani, a adunat pînă în prezent circa 7 milioane de lucrări, în urma unor acorduri cu universităţi americane şi europene. La adresa http://books.google.com se află un motor de căutare al Google, dedicat bibliotecii sale, şi un director cu trei categorii pentru navigarea printre rafturile digitale: „Ficţiune“ (literatură, SF, poveşti, poezie ş.a.), „Nonficţiune“ (filozofie, economie, lingvistică, biologie ş.a.) şi „Subiecte random“ (arhitectură, cataloagele bibliotecii etc.).
Apoi, trebuie menţionat un alt proiect important, Europeana, biblioteca digitală a Europei, lansată la sfîrşitul lui 2008. Pe portalul www.europeana.eu, cu interfeţe de navigare în limbile statelor membre UE, deci şi în română, se află peste 2 milioane de materiale, dintre cele care nu necesitau obţinerea de drepturi de autor pentru publicare. Putem „frunzări“ Divina Comedie, Magna Carta britanică, manuscrisele lui Mozart, Beethoven ori Chopin... Nu lipsesc documentele multimedia, precum imagini înregistrate la căderea zidului Berlinului sau reproduceri ale unor picturi semnate de maeştri europeni.
Misiunea bibliotecii este una ambiţioasă, de vreme ce, în 2010, ar trebui să cuprindă peste 6 milioane de opere şi să asigure un multilingvism autentic – este vorba de un sistem de traducere automată a materialelor în 23 de limbi. Apoi, ce ar fi o bibliotecă fără operele autorilor contemporani? Cu alte cuvinte, o altă provocare este rezolvarea chestiunii legate de copyright pentru a aduce şi autori noi. Îmi amintesc de o căutare efectuată recent în biblioteca Google după o carte nouă, Advanced Project Management de David D. Orr. Am găsit-o fragmentar şi cred că aceasta a fost soluţia Google, în relaţia cu autorul respectiv, să ofere o selecţie generoasă, urmînd ca peste ani să o publice in extenso.
Demersul lansării bibliotecii universale digitale trebuie văzut în cadrul larg al iniţiativelor editorilor de enciclopedii şi de dicţionare de a pune gratuit pe Internet opera lor. Spre exemplu, Enciclopedia Britanică (www. britannica.com) sau Dicţionarul Larousse (www.larousse.fr.) Şi tot acest val a fost declanşat, în opinia unor internauţi, de Wikipedia (http://wikipedia.org). Cu diferenţa fundamentală că Wikipedia este o iniţiativă nevalidată ştiinţific, altfel spus, conţinutul, fără îndoială de calitate, este validat strict de comunitatea sa, pe cînd site-urile menţionate pînă acum în articol sînt girate de instituţii culturale oficiale.
Pentru a marca importanţa evenimentului, au fost prezenţi directorii bibliotecilor naţionale din mai multe oraşe mari ale planetei, între care Paris şi Alexandria, alături de Abdul Waheed Khan, director adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Biblioteca digitală universală, disponibilă gratuit on-line la adresa www.wdl.org, are o interfaţă în şapte limbi de circulaţie: arabă, engleză, franceză, spaniolă, rusă, chineză şi portugheză. Documentele cuprind 40 de limbi şi dialecte – iar demersul este abia la început.
În bibliotecă, putem accesa în acest moment circa 1.250 de materiale, cele mai multe din Europa, urmate cantitativ de America de Nord. Aş menţiona cîteva dintre cele mai importante: prima înregistrare audio a Marseiezei, o reproducere a celui mai vechi text scris în limba chineză şi a unei picturi care are aproximativ 8.000 de ani vechime – o antilopă africană, din sudul acestui continent.
Proiectul digital va strînge materialele (text, audio şi video în limba de origine), dar comentariile vor putea fi postate în orice limbă sau dialect – opţiune deosebit de dificil de implementat, doar dacă ne gîndim la multitudinea caracterelor şi a tipurilor de scriere de pe planetă.
Biblioteca digitală mondială este primul demers universalist oficial, dar nu reprezintă şi singura iniţiativă de acest fel. Google Books, lansat în urmă cu 4 ani, a adunat pînă în prezent circa 7 milioane de lucrări, în urma unor acorduri cu universităţi americane şi europene. La adresa http://books.google.com se află un motor de căutare al Google, dedicat bibliotecii sale, şi un director cu trei categorii pentru navigarea printre rafturile digitale: „Ficţiune“ (literatură, SF, poveşti, poezie ş.a.), „Nonficţiune“ (filozofie, economie, lingvistică, biologie ş.a.) şi „Subiecte random“ (arhitectură, cataloagele bibliotecii etc.).
Apoi, trebuie menţionat un alt proiect important, Europeana, biblioteca digitală a Europei, lansată la sfîrşitul lui 2008. Pe portalul www.europeana.eu, cu interfeţe de navigare în limbile statelor membre UE, deci şi în română, se află peste 2 milioane de materiale, dintre cele care nu necesitau obţinerea de drepturi de autor pentru publicare. Putem „frunzări“ Divina Comedie, Magna Carta britanică, manuscrisele lui Mozart, Beethoven ori Chopin... Nu lipsesc documentele multimedia, precum imagini înregistrate la căderea zidului Berlinului sau reproduceri ale unor picturi semnate de maeştri europeni.
Misiunea bibliotecii este una ambiţioasă, de vreme ce, în 2010, ar trebui să cuprindă peste 6 milioane de opere şi să asigure un multilingvism autentic – este vorba de un sistem de traducere automată a materialelor în 23 de limbi. Apoi, ce ar fi o bibliotecă fără operele autorilor contemporani? Cu alte cuvinte, o altă provocare este rezolvarea chestiunii legate de copyright pentru a aduce şi autori noi. Îmi amintesc de o căutare efectuată recent în biblioteca Google după o carte nouă, Advanced Project Management de David D. Orr. Am găsit-o fragmentar şi cred că aceasta a fost soluţia Google, în relaţia cu autorul respectiv, să ofere o selecţie generoasă, urmînd ca peste ani să o publice in extenso.
Demersul lansării bibliotecii universale digitale trebuie văzut în cadrul larg al iniţiativelor editorilor de enciclopedii şi de dicţionare de a pune gratuit pe Internet opera lor. Spre exemplu, Enciclopedia Britanică (www. britannica.com) sau Dicţionarul Larousse (www.larousse.fr.) Şi tot acest val a fost declanşat, în opinia unor internauţi, de Wikipedia (http://wikipedia.org). Cu diferenţa fundamentală că Wikipedia este o iniţiativă nevalidată ştiinţific, altfel spus, conţinutul, fără îndoială de calitate, este validat strict de comunitatea sa, pe cînd site-urile menţionate pînă acum în articol sînt girate de instituţii culturale oficiale.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu