În urma discuţiilor, Marian Sârbu şi miniştrii Ecaterina Andronescu şi Gheorghe Pogea au semnat proiectul de acord. Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, a declarat, miercuri, că în urma discuţiilor, conflictul de muncă a fost suspendat şi că acesta va rămâne în acest fel atât timp cât se respectă toate prevederile acordului convenit cu Ministerul Educaţiei.Ministrul Ecaterina Andronescu a făcut o declaraţie de presă, miercuri, în care i-a asigurat pe elevi că, joi, vor susţine teza la Limba română.În aceeaşi declaraţie, Andronescu a citit acordul compus din zece puncte pe care toate federaţiile din Educaţie şi Ministerul Educaţiei l-au semnat.Iată cele zece puncte prevăzute în acord1. Resursele alocate Educaţiei după rectificare nu vor afecta veniturile salariale ale personalului din învăţământ
2. Constituirea, în cursul lunii mai a unei comisii de monitorizare pentru a evalua modul în care s-au realizat cheltuielile de investiţii în educaţie
3. Definitivarea principiilor şi calendarului privind descentralizarea
4. Menţinerea titularizării în sistemul naţional de învăţământ şi în viitoarele legi ale educaţiei
5. Preluarea în corpul legii salarizării unitare a unui model europane de ierarhizare a categoriilor de bugetari
6. Proiectele şi programele de cercetare aflate în derulare se continuă prin alocarea corespunzătoare a creditelor bugetare aprobate şi prin utilizarea creditelor de angajament
7. Ministerul Educaţiei şi partenerii sociali vor începe dezbaterile pe legile învăţământului la data de 15 mai 2009
8. Asigurarea finanţării pentru anul şcolar 2008-2009 a numărului de beneficiari ai bursei "Bani de liceu"
9. Sindicaliştii vor relua protestele în cazul în care Guvernul nu
-şi respectă promisiunile10. Suspendarea grevei anunţate.
***Dacă ai auzi că, undeva, peste deal, există un sat izolat unde, de peste trei decenii, nu s-a mai auzit un scâncet de copil, nu ai crede! Şi totuşi, aceasta este realitatea în satul Moiseni, un cătun cu 10 de case, aflat la peste 20 de kilometri de Darabani.
Satul are aproximativ 11 de locuitori, iar cei mai tineri au împlinit deja 60 de ani. Depopularea lui a început în 1984, când un decret al lui Ceauşescu a interzis construirea de noi locuinţe şi obligaţia de a se strămuta la centrul comunei Mileanca, izolând cătunul de restul lumii.
La prima impresie, satul Moiseni arată ca oricare dintre aşezările de deal din zona Moldovei, cu case încă îngrijite, fără magazin sătesc şi biserică. Te întâmpină uliţe largi, care sunt însă mai pustii decât în alte localităţi învecinate. O bătrână iese din curte ca să ia apă de la fântâna satului. Cu mâinile zbârcite, femeia se luptă din greu să scoată apă pentru animale.
Autorităţile afirmă că oamenii de aici au fost forţaţi să se izoleze de restul lumii. Cei mai tineri au ales să se mute în satele din apropiere sau la oraş. Doar 5 de familii au preferat să-şi continue viaţa în gospodăriile în care s-au născut, din ataşament pentru locurile natale, dar şi din neputinţă, în cazul bătrânilor. Localnicii însă îmbătrânesc, iar satul moare pe zi ce trece.
Autorităţile din Mileanca, comuna de care aparţine cătunul Moiseni, spun că oamenii de aici au fost forţaţi să se izoleze de restul lumii încă din1981. Tineretul de atunci a ales să migreze către sate m
ai accesibile.
Satul are aproximativ 11 de locuitori, iar cei mai tineri au împlinit deja 60 de ani. Depopularea lui a început în 1984, când un decret al lui Ceauşescu a interzis construirea de noi locuinţe şi obligaţia de a se strămuta la centrul comunei Mileanca, izolând cătunul de restul lumii.
La prima impresie, satul Moiseni arată ca oricare dintre aşezările de deal din zona Moldovei, cu case încă îngrijite, fără magazin sătesc şi biserică. Te întâmpină uliţe largi, care sunt însă mai pustii decât în alte localităţi învecinate. O bătrână iese din curte ca să ia apă de la fântâna satului. Cu mâinile zbârcite, femeia se luptă din greu să scoată apă pentru animale.
Autorităţile afirmă că oamenii de aici au fost forţaţi să se izoleze de restul lumii. Cei mai tineri au ales să se mute în satele din apropiere sau la oraş. Doar 5 de familii au preferat să-şi continue viaţa în gospodăriile în care s-au născut, din ataşament pentru locurile natale, dar şi din neputinţă, în cazul bătrânilor. Localnicii însă îmbătrânesc, iar satul moare pe zi ce trece.
Autorităţile din Mileanca, comuna de care aparţine cătunul Moiseni, spun că oamenii de aici au fost forţaţi să se izoleze de restul lumii încă din1981. Tineretul de atunci a ales să migreze către sate m
ai accesibile. ***
Pretul unui hectar de teren agricol in Mileanca si in unele zone din Botoşani este de 500-800 euro/ha. Daca terenurile sunt compacte sau pot fi scoase din circuitul agricol, atunci pretul lor poate creste si pana la 3.000 de euro/ha. Apropierea de o autostrada si de utilitati le dubleaza valoarea.
Cele mai ridicate preturi se intalnesc in Ardeal, unde pretul minim pentru un hectar porneste de la 3.500-4.000 euro/ha.
***
Pretul unui hectar de teren agricol in Mileanca si in unele zone din Botoşani este de 500-800 euro/ha. Daca terenurile sunt compacte sau pot fi scoase din circuitul agricol, atunci pretul lor poate creste si pana la 3.000 de euro/ha. Apropierea de o autostrada si de utilitati le dubleaza valoarea.
Cele mai ridicate preturi se intalnesc in Ardeal, unde pretul minim pentru un hectar porneste de la 3.500-4.000 euro/ha.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu