Dacă şoseaua nu e aglomerată (dacă…), poţi să iei prânzul în centrul vechi al botoşaniului şi să-ţi bei cafeaua de după-amiază pe terasa umbrită a unei case pensiune. Nu e puţin lucru.
Dar să nu cădem în pesimism!
Am putea să vedem satele:Codreni, Scutari, Seliştea tocmai ca pe un mozaic. Dar, ce liant să ţină cioburile la un loc? Ar putea fi atmosfera lejeră, căldura oamenilor, buna-cuviinţă. Acea viaţă liniştită şi îndestulată care răzbate din fotografiile interbelice. Dar pentru toate acestea nu avem nevoie de un minister al Turismului, ci de unul al bunului-simţ. Plus o reformă a educaţiei.
Dacă veţi merge în Mileanca în vacanţă, căutaţi casele şi uliţele care vă vor ţine departe, pentru câteva zile, de toată mizeria zilnică a tele-vedetelor, a moderatorilor gălăgioşi, a becalismului, a manelismului, a montărilor propagandistice.
Veţi găsi aceste insule, de le veţi căuta !
Vizitaţi-le, dacă nu minunându-vă de ce sunt, măcar hrănindu-vă cu gândul la ce ar putea să fie !
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu