Bună dimineaţa, Mileanca!

*"Politicienii îşi vând încrederea nu o oferă!"* Codul ADN* Cu umor în weekend!*

Bună dimineaţa, Mileanca!

*Weekend frumos!* Tichete pentru sănătate*

Bună dimineaţa, Mileanca!

"Parlamentar înseamnă un om care înţelege o parte de carte!" *Top medii liceu* Filozoful şi tinichigiul*

Editorial: Ploi, şase ore şi ospitalitatea!

Ploile din ultima perioada au salvat culturile agricole de pe teritoriul comunei noastre, dupa ce acestea au fost la un pas de a fi calamitate in totalitate.
Pericolul de secetă a trecut deocamdata, iar pierderile care s-ar putea inregistra sunt estimate la un procent de 20% din productie.
Chiar daca pe moment situatia este una normala, culturile agricole vor fi puse greu la incercare, in cazul in care vara va fi una lipsita de precipitatii. Sistemele de irigatii ce ar fi putut iriga circa 200 de hectare de teren agricol sunt ca si inexistente, intrucat au fost furate atat conductele, cat si pompele.
Primavara aceasta, la nivelul comunei Mileanca, au fost însămânţate aproximativ 128 de hectare de teren agricol.
***
Institutul de Stiinte ale Educatiei au facut o analiza prin care arata cat petrec elevii la scoala, cat si de ce chiulesc. Profesorii dau vina pe programa scolara incarcata, insa nu recomanda taierea orelor, ci extinderea orarului la sase zile pe saptamana.Ei stau in clasa cam cinci ore si jumatate, mai putin decat spune programa scolara, se arata in studiul „Timpul scolar”, realizat de ISE, in perioada 2006-2008, pe un esantion reprezentativ de elevi si profesori din 406 scoli gimnaziale si licee. Studiul nu a fost promovat de nici unul dintre reprezentantii Ministerului Educatiei, cu toate ca a fost finalizat in decembrie 2008. Cu toate ca liceenii, teoretic, au mai multe ore in planul de invatamant decat cei de clasa a VIII-a, ei stau mai putin la scoala decat acestia, in medie cu 10 minute pe zi. Elevii se scuza, spunand ca orarul scolar saptamanal este incarcat sau chiar foarte incarcat

***

Sunt mai bine de doi ani de când asist voit nevoit la şedinţele Consiliului local. Dacă în legislatura trecută consilierii stăteau grămadă pe unde apucau, în jurul mesei, un amestec de partide în top dar si partide dispărute, acum observ o ciudăţenie politică curentă : toţi consilierii de partid sunt strâns grupaţi în jurul unui lider. Sunt înfrăţiţi de un ideal partinic rar întâlnit în timpurile noastre : Puterea ( PDL şi PSD) şi opoziţia (PNL şi PNG-CD).
Din privirile aruncate şi din declaraţiile politice curente, rezulta că duşmănia dintre ei era la apogeu. Nu afabilitate de protocol, nu politeţe, nu salvare de aparenţe. Nu camaraderie sprinţară, tovărăşie de pahar, bună dispoziţie colegială: ocheade, glumiţe, complicităţi !

Câtă deferenţă! Câtă simpatie ! Cât umor! Dar cât umor se citeşte în relaţia PDL-PNL, ori PSD-PNL, prieteni la cataramă, după ce fiecare a turnat în capul celuilalt ample ligheane cu dejecţii!
Cât umor presupune fotografia , în care un pedelist ciocneşte duios cu un pesedist, ori penelist zâmbitor şi împăcat!

În fond, nu e frumos? – o să mă întrebe vreun comentator recalcitrant.
Ce-ai vrea? Să se înjure mereu, ca la drumul mare?

Nu tocmai civilizaţia disputei e ceea ce ne lipseşte? Oamenii au convingeri divergente, dar se poartă amabil, ba chiar, deferent, când administraţia publică o cere !

***

Bună dimineaţa, Mileanca!

*Salvaţi de ploi!* Şcoala de...6 zile!* Ospitalitatea milenceană*

Editorial: Despre liceu şi recesiune

Absolvenţii de gimnaziu vor trebui să se hotărască în această săptămână ce liceu vor alege pentru a-şi continua studiile. În perioada 18-25 iunie, elevii, împreună cu părinţii şi cu diriginţii vor trebui să completeze opţiunile de admitere, luând în calcul şansele pe care le au de a intra la liceul pe care l-au ales.

Astfel, şcolarii vor trebui să opteze pentru cât mai multe variante pe care le au la dispoziţie, pentru a fi siguri că nu vor rămâne pe dinafară.
Repartizarea computerizată se va face în funcţie de notele obţinute la tezele cu subiect unic şi media generală înregistrată în anii de gimnaziu, fiecare având o pondere de 50% în punctajul final.

Fişele de înscriere vor fi introduse în baza de date, în intervalul 18-26 iunie, urmând ca repartizarea propriu-zisă să aibă loc în data de 3 iulie. Afişarea rezultatelor se va face de fiecare liceu în parte în data de 6 iulie.

Pentru a veni în sprijinul elevilor, Ministerul Educaţiei a realizat un site prin intermediul căruia candidaţii pot afla informaţii legate de profilul, specializările, numărul de locuri ale liceelor pentru care optează precum şi ultima medie de admitere înregistrată de acestea anul trecut.

Astfel, accesând www.admitereliceu.ro, şcolarii îşi pot calcula şansele pe care le au confruntând punctajul propriu cu cel care a permis admiterea anul trecut.
***

Veniturile a 6 din 10 milenceni au fost influentate in mod negativ de criza in lunile martie ţi aprilie, cel mai mare impact fiind inregistrat asupra veniturilor extra-salariale, precum bonusurile sau comisioanele.
Cea mai dificila situatie se resimte in rindul independentilor, micilor patroni si liber profesionistilor, mai mult de jumatate dintre ei au veniturile in scadere si, in total, doua treimi dintre ei afirma ca au o situatie financiara in declin.
Pe linga diminuarea veniturilor extra-salariale, alte consecinte care s-au manifestat sint incasarea cu intirziere a salariului sau chiar scaderea lui, ambele fiind resimtite de catre 7% din populatie. In aprilie 2009, cifrele arata o situatie asemanatoare cu cea din martie. Totusi, a crescut ponderea celor care si-au pierdut locul de munca din cauza crizei de la 5% la 7%. Scaderea veniturilor sau intirzierea incasarii salariului pentru o parte importanta a populatiei nu au dus la scaderea venitului mediu, deoarece exista categorii de persoane care cistiga mai mult decât anul trecut.
Cu toate acestea, pentru 66% dintre milenceni situatia financiara a familiei este caracterizata prin afirmatia "cu veniturile noastre abia reusim sa ne acoperim cheltuielile curente", ponderea lor fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecuta (63%). In plus, a scazut proportia celor care economisesc cu cinci puncte procentuale fata de anul precedent, ajungind la 27% in luna martie 2009.( surse proprii)
***

Bună dimineaţa, Mileanca!

* Paşi spre liceu* Recesiunea şi veniturile milencenilor*

Editorial 2: Despre vacanţă şi Eminescu

Specialiştii în psihologia copilului exclud ipoteza potrivit căreia numai copiii care şi-au petrecut vacanţele la ţară sunt fericiţi. În opinia lor, fericirea copilului constă, înainte de toate, în respectarea nevoilor lor.

Astfel, pe lângă necesităţile primordiale - asigurarea hranei, a apei, a somnului şi a unui echilibru în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi psihică -, celor mici le mai trebuie creat şi sentimentul de securitate, de afecţiune, de respect şi stimă de sine, precum şi o bună relaţionare cu familia şi prietenii. Acestea trebuie dozate diferit, în funcţie de contextul familial, de diferenţele individuale şi de capacităţile fiecărui copil.
Natura îi ajută pe cei mici să se dezvolte armonios. Specialiştii în psihologia copilului susţin că beneficiile vacanţelor petrecute la ţară sunt nenumărate. Şi aceasta pentru că, în perioada copilăriei se dezvoltă abilităţile motrice, cele de relaţionare, creativitatea, inteligenţa şi dependent de toate acestea, echilibrul psihic şi emoţional al copilului. Principala modalitate de învăţare, în copilărie, este jocul.

De aceea, este important să-i asigurăm copilului o paletă cât mai variată de jocuri, care să asigure dezvoltarea armonioasă a acestuia. Ceea ce aduce în plus vacanţa de la ţară, spre deosebire de cea petrecută în faţa blocului sau câteva zile la mare sau la munte, este că în acel spaţiu nelimitat, copilul îşi găseşte uşor de joacă în grădină, în copaci, pe câmp, în pădure sau în apă, dezvoltându-şi astfel motricitatea, mai arată psihologii.
Totodată, copilul îşi poate construi jucării din materialele oferite de natură, ceea ce ajută la dezvoltarea creativităţii şi a inteligenţei. Mai mult, atunci se joacă cu ceilalţi copii din sat, el îşi dezvoltă şi capacitatea relaţionării într-un cadru natural. Psihologii cred că tuturor copiilor le place să ajute la treburile gospodăreşti - la îngrijitul animalelor şi plantelor, la reparaţii sau la muncile sezoniere -, atâta vreme cât pot face aceste treburi „în joacă“.

Astfel, ei învaţă responsabilitatea din treburile mărunte care le revin, respectarea regulilor, a ordinii, iar constanţa muncilor de la ţară le asigură cadrul propice pentru a se dezvolta echilibrat, din punct de vedere emoţional şi psihic.

De cealaltă parte, vacanţele la oraş au dezavantajul de a restrânge posibilităţile de joacă ale copiilor. Astfel, pentru că numărul spaţiilor de joacă este extrem de redus la oraş, la fel ca şi timpul părinţilor pentru a-şi scoate copiii din casă, cei mici se refugiază în faţa computerului sau a televizorului, foarte rar în lecturarea unei cărţi sau realizarea unor desene.
Majoritatea părinţilor îşi amintesc cu drag de perioada copilăriei. Cei care au crescut la ţară, dar locuiesc acum la oraş percep mediul pe care l-au lăsat ca pe un tărâm interzis şi, astfel, amintirile se conturează pentru ei ceva mai idilic.

Şi asta pentru că îşi raportează activităţile de adult la acea perioadă, iar de câte ori merg la ţară se întorc într-un timp al inocenţei, al vieţii simple şi echilibrate, se reconectează la resursele de energie interioare care le reactivează potenţialul personal.
În schimb, cei crescuţi la oraş sunt mai puţin entuziasmaţi când se gândesc la acea perioadă, pentru că viaţa de adult nu le-a adus schimbări majore ale spaţiului în care îşi desfăşoară activităţile zilnice.

Psihologii le recomandă părinţilor care nu au rude la ţară să-şi trimită copiii în excursii la ţară pentru că activităţile organizate, dar mai ales contactul cu natura şi cu animalele îi ajută pe cei mici să se dezvolte armonios !

***

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti – d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”. Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dãruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Editorial: Să redescoperim...nunta Elenei!

Bună dimineaţa, Mileanca!

* Să redescoperim nunta Elenei...* Vacanţa la oraş sau la sat!?* Eminescu-120*

Editorial: Duminica Tuturor Sfinţilor

Biserica Ortodoxă cinsteşte în chip deosebit pe sfinţi şi îngeri, rânduindu-le în calendar câte o zi anuală de prăznuire, slujbe speciale la biserică, rugăciuni şi icoane pictate cu chipul şi numele lor. Celor mai renumiţi dintre sfinţi, precum: Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinţii Apostoli, Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur, Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, mari făcători de minuni, Sfinţii Mari Mucenici Gheorghe şi Dimitrie, Varvara şi Ecaterina şi mulţi alţii se bucură de un cult deosebit. Slujba lor este mai bogată, cu Priveghere, cu Litie şi Acatist, iar sărbătorile lor se prăznuiesc cu multă evlavie. În numele sfinţilor mari se zidesc biserici, devenind astfel protectorii acestor lăcaşuri şi localităţi. De asemenea, majoritatea credincioşilor noştri poartă nume de sfinţi, pe care le primesc din botez şi sunt încredinţaţi de mici în grija sfinţilor respectivi, cărora le cer ajutor în toate încercările vieţii.
Dar, întrucât o mare parte dintre sfinţi şi cuvioşi au rămas necunoscuţi, nefiind trecuţi în vechile sinaxare şi martirologii creştine, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, o dată pe an, prima duminică după Rusalii să fie închinată tuturor sfinţilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, de la Hristos până astăzi. Această cinstire comună a tuturor sfinţilor o săvârşim în duminica de astăzi, denumită Duminica tuturor sfinţilor.

Anunţ important!

Cununia civila: ora 18.

Bună dimineaţa, Mileanca!

*Duminica tuturor Sfinţilor* Retur fix: Mileanca - Seliştea - Darabani* Mileanca feeling!*