Ce mai citesc milencenii

În anul recent încheiat, unul din trei români a cumpărat cărţi, în special tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani, care locuiesc în oraşe medii şi mari, sunt educaţi şi au venituri personale lunare peste 1.000 de lei, arată un studiu al obiceiurile de citire şi cumpărare a cărţilor, realizat de GfK România la finalul lui 2009.
Cei între 15 şi 18 ani sunt elevi, deci citesc şi din obligaţie, poate chiar cumpără cărţi, dintre cele indicate în bibliografia şcolară, dar şi altele.
Cel mai puţin citesc persoanele cu vârste între 40 şi 49 de ani, care au un nivel scăzut de educaţie (absolvenţi de şcoală profesională, cel mult de liceu), sunt căsătoriţi şi au venituri personale lunare de maximum 400 de lei.
O treime din români citesc cărţi cel puţin o dată pe lună. Cel mai mult citesc bucureştenii, locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania (de patru-cinci ori pe lună), iar cel mai puţin, cei din Oltenia şi Dobrogea (o dată sau de două ori pe lună). O altă treime din români citesc doar de câteva ori pe an sau chiar mai rar şi tot aproximativ 30% nu citesc deloc cărţi.
În mediul rural însă, ponderea celor care nu citesc ajunge la 50%, iar unul dintre motive e distribuirea defectuoasă a cărţilor în aceste zone.
Barometrul de Consum Cultural pe anul trecut, o cercetare realizată de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, are şi alte concluzii: 51% dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009, mai mulţi decât în 2008, când ponderea celor care nu au cumpărat cărţi a fost de 46%.
Între cărţi, alimente, comodităţi, ţigări şi bere, milenceanul le va alege pe ultimele, lăsând pe planul doi cartea.
Totuşi, dintre bunurile culturale, cartea a fost cel mai puţin afectată de criză. Numărul celor care nu au cumpărat filme a crescut brusc, de la 53% în 2008 la 71% în 2009, la fel şi cel al românilor care nu au cumpărat muzică, de la 30% la 63%.
33% din români au cumpărat cărţi în anul 2009, iar 66% au citit cel puţin un volum anul trecut, arată un studiu GfK România.
50% din americani au citit literatură în anul 2008, mai mulţi decât în 2002, când ponderea celor care citeau era de 46,7%, potrivit unui raport al organizaţiei National Endowment for the Arts.
69% din francezi au citit cărţi în 2009 și cei mai mulţi, 34%, au citit între una și cinci cărţi, arată un studiu realizat de institutul de sondaje TNS Sofres.
33% din români au cumpărat cărţi în anul 2009, iar 66% au citit cel puţin un volum anul trecut, arată un studiu GfK România.
50% din americani au citit literatură în anul 2008, mai mulţi decât în 2002, când ponderea celor care citeau era de 46,7%, potrivit unui raport al organizaţiei National Endowment for the Arts.
69% din francezi au citit cărţi în 2009 și cei mai mulţi, 34%, au citit între una și cinci cărţi, arată un studiu realizat de institutul de sondaje TNS Sofres.
Milenceanul de rând însă, cel cu „salariul minim pe economie", cumpără cărţi doar ocazional: „pentru programa şcolară a copiilor, pentru vreun eveniment în familie, pentru opiniile unui VIP. În topul preferinţelor milencenilor rămân cărţile de beletristică, urmate de cele de specialitate sau de hobby.Cărţile SF, cele de psihologie, de auto-educare şi volumele de memorii, jurnale şi biografii stârnesc un interes moderat.
Totuşi, în topul vânzărilor celor mai mari edituri din ţară conduc două volume cu tentă autobiografică. Cartea „Jurnal" a Oanei Pellea şi „Nişte răspunsuri", a vedetei de televiziune Mihaela Rădulescu, sunt cele mai cumpărate în 2009, de la editurile Humanitas, respectiv Polirom.
Volumul Oanei Pellea se află pe primul loc şi în topul vânzărilor de la librăriile Cărtureşti, urmat de cartea lui Dan Puric, „Despre omul frumos", două volume ale Hertei Müller, „Animalul inimii" şi „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", şi de „Confesiunile unui cafegiu" de Gheorghe Florescu.
În topul vânzărilor din 2009 domină autoarea Stephenie Meyer, cu trei cărţi dintr-o serie de poveşti cu vampiri, „Lună nouă", „Eclipsa" şi „Amurg" (editura Rao).
În topul editurilor conduce Rao, urmată de Trei, Corint, Polirom, Litera Internaţional, Humanitas şi All.
Cărţile cu preţ redus se vând cel mai bine, demonstrează studiul, pentru că mai mult de jumătate dintre cumpărătorii de carte au dat pe ultimul volum maximum 20 de lei.
Criza a avut un dublu efect: milencenii au devenit mai atenţi şi mai selectivi la cumpărături, dar au redescoperit lectura, un mod plăcut şi ieftin de petrecere a timpului liber.