Paştele, Sărbătoarea Învierii Domnului !

Cea mai veche şi mai strălucită sărbătoare a creştinătăţii este Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, adică ziua în care noi

prăznuim pe Hristos, "Paştile nostru", care s-a jertfit pentru noi.
La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a

fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor care precede Învierea.
Obiectul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hristos.
Totuşi, minunea s-a întâmplat.
În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor.
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, praznic al praznicelor, este şi sărbătoare a sărbătorilor.
Lumina Învierii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim se aprinde, însă, numai la Paştile ortodoxe.
Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Campanie de curăţenie

Timp de douăzeci de zile Primăria şi Şcoala Mileanca au susținut o campanie de igienizare a comunei.
Au fost curățate şanţurile , s-au ecologizat gurile de scurgere ale podeţelor și au fost igienizate spațiile verzi din faţa şcolii şi bisericii.
La finele campaniei, primarul face un apel către milenceni să respecte munca din jurul lor.

Vacanţă pentru elevi!

Astazi este ultima zi de cursuri pentru prescolari si elevi.
Conform structurii acestui an scolar incepand de sambata, 3 aprilie, si pana duminica, 11 aprilie, elevii milenceni vor fi in vacanta de primavara prilejuita de Sarbatorile Pascale.
Cursurile semestrului al II-lea se vor relua luni, 12 aprilie si se vor termina vineri, 11 iunie.
Vacanta de vara este cuprinsa intre 12 iunie si 12 septembrie 2010.
Pentru elevii de clasa a VIII-a luna mai va aduce examenele din cadrul evaluarii nationale.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Din Joia Mare!

Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul.

De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.
Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea.

Pe langa oua rosii, femeile din comună mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru.

Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model.
Ouăle se mai vopsesc cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dă stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.
Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat.
Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena.
Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului.
Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.

După amiază!

Biblionet - lumea in biblioteca mea

Prin intermediul acestui program, finanţat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates, Biblioteca “Mihai Eminescu”, alături de alte 20 de biblioteci municipale (Dorohoi), orăşeneşti (Flămânzi şi Ştefăneşti) şi comunale (George Enescu, Mitoc, Vorona, Viişoara, Văculeşti, Tudora, Truşeşti, Santa Mare, Păltiniş, Mileanca, Mihălăşeni, Cristeşti, Corni, Corlăteni, Cordăreni, Ştiubieni şi Sendriceni), vor beneficia de dotare cu calculatoare de ultimă generaţie, racordate la internet, puse în exclusivitate la dispoziţia tuturor utilizatorilor bibliotecilor, care astfel, vor putea accesa în mod gratuit internetul.
De asemenea, o componentă esenţială a proiectului Biblionet, va asigura pregătirea bibliotecarilor prin cursuri de formare, astfel încât aceştia să poată asigura servicii moderne pentru utilizatorii bibliotecilor.
La nivel naţional, programul “Biblionet - lumea in biblioteca mea”, are o valoare totala de 26,9 milioane de dolari. Biblionet este un parteneriat intre IREX, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Fundatia EOS (Educating for an Open Society), Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) si bibliotecile publice romanesti. Microsoft Corporation va dona software in valoare de aproximativ 15 milioane de dolari catre bibliotecile selectate in program, in cadrul initiativei globale de inzestrare a comunitatilor cu tehnologie accesibila si utila.( informaţie primită de la dl. Sebastian Mitoceanu)

Taxele şi impozitele, ultima zi!

Din ianuarie şi până la sfârşitul lunii martie, milencenii care s-au prezentat la Serviciul Local de Taxe şi Impozite au beneficiat de o bonificaţie de 10%, cu condiţia să îşi achite dările către stat pentru întreg anul 2010.
Au profitat de această facilitate aproape 500 de familii din comună care şi-au plătit taxele şi impozitele pe case, maşini sau terenuri cu o reducere de 10 procente.
Potrivit casierului Dumitru Ivaşcă ( foto) , comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, valoric se va atinge acelaşi nivel, însă numeric ar putea fi înregistrată o scădere.
Ultima zi de plată a taxelor şi impozitelor cu bonificaţia de 10 procente este data de 31 martie, adică astăzi.
Dumitru Ivaşcă a afirmat că se va lucra până la orele 18:30, iar în cazul în care vor exista solicitări şi după această oră, se va lucra şi peste program, deoarece încasările sunt încurajatoare având în vedere vremurile de criză pe care populaţia le traversează.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Săptămâna Mare, în rugăciune şi iertare

Am intrat în Săptămâna Mare, timp în care, prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii prăznuiesc cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au început de aseară Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mântuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi până la moartea sa pe cruce.
Adică acele zile în care a fost trădat, chinuit, umilit şi, în cele din urmă, răstignit.
De aceea, mai este numită şi Săptămâna Întunecată.
Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim.
Prima denie pascală se ţine în seara zilei de Florii, când poporul evreu l-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi cu osanale.
O dată cu Duminica Paştelui începe Săptămâna Luminată.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Plată a subvenţiilor online

Fermierii milenceni trebuie să depună sau să trimită online, până pe 17 mai, o singură cerere de plată a subvenţiilor.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafață, fermierii trebuie să depună cererile la același Centru Județean APIA la care au depus în 2009. Fermierii pot depune cererile unice de plată și on line, utilizând aplicația IPA-Online.
Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafață pot fi persoane fizice și juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, administratori în cadrul asociaților în participațiune, locatori sau alte asemenea.
Arendatorul, concedentul sau locatorul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul arendat, concesionat."Sunt eligibile la plată exploatațiile cu o suprafață de cel puțin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafață de cel puțin 0,30 ha. În cazul viilor, pepinierelor pomicole, pepinierilor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,10 ha", ne explică dl. ing. Ioan Hăidăuţu ( foto sus).
De asemenea, solicitantul trebuie să respecte bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) pe toată suprafața fermei.APIA a lansat la 1 martie 2010 campania de primire a cererilor de plată pentru măsurile de sprijin pe suprafață.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafață, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie - 17 mai 2010, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 18 mai se vor aplica penalități de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plății pentru anul în curs.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Cum citim o poezie?

Există, desigur, şi ceea ce am putea numi o lectură inocentă, la îndemâna oricărui om dotat cu bun simţ şi cu o minimă experienţă în materie de poezie. O astfel de lectură însă nu numai nu ajunge la inima lecturii, dar o confundă uneori cu un lucru diferit.
Partea rea este că nu suntem conştienţi la timp de eroare şi perseverăm în înţelegerea greşită a poeziei.
Iar când sfârşim lectura, habar n-avem că am citit o altă poezie decât aceea pe care am început-o.
O lectură corectă este una educată. Anumite lucruri le datorăm intuiţiei, o facultate înăscută, deşi nu generală. Altele se învaţă.
Deşi critica literară nu e neapărat normativă, nu ne oferă, adică, un mod de întrebuinţare, cunoaşerea felului în care criticii înţeleg o poezie sau alta poate sugera o cale dreaptă de lectură. Deosebirile de vederi dintre critici sunt normale şi ele nu trebuie considerate ca incorecte, respectiv, corecte, ci doar ca variaţiuni pe aceeaşi temă.
Ceea ce toate ne spun, fie şi într-o manieră indirectă, este, în primul rând, faptul că nu există un singur fel de a citi bine o poezie. Şi, în al doilea rând, toate ne pot fi de folos în măsura în care ne conving că nu există o singură tipologie de poezie.
Răspunsul corect la întrebarea mea este că în poezie , în care autorul este un personaj între altele, el intervine direct, şi avem posibilitatea de a distinge închipuirea de adevăr.
De asta depinde cum citim o poezie!

Bună dimineaţa, Mileanca!

Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii.
In ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Ele sunt sfintite si puse la icoane. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii.
Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodeasca. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca.
De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca acestia sa nu ramana fara rod.
In ziua de Florii, stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite, ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina.
In unele sate, matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. Insa, ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.
Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriti de diferite boli.
Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie, cand veneau de la biserica. Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti.

Potrivit statisticilor de la evidenţa populaţiei, în Mileanca sunt mai multe femei decât bărbaţi care poartă nume de floare: 162, respectiv 52.
Cel mai întâlnit nume de floare în rândul femeilor este Viorica. În Mileanca sunt peste 70 de astfel de femei care se numesc astfel.
Alte nume de flori purtate de românce sunt Violeta, Lăcrămioara, Narcisa, Crina , Margareta, Delia,şi Micşunica.
Cel mai frecvent nume de floare la bărbaţi este Florin şi peste 30 de milenceni se numesc aşa. Viorel, Narcis, Bujor, Florică sau Crin sunt alte nume întâlnite la bărbaţii din Mileanca.
La Mulţi Ani tuturor celor ce poartă aceste nume!