Tropetiştii: Costică Ursachi, Nică Matei şi Vasile Dumitrel. Iunie 1947. Piatra Teleorman.
sâmbătă, 10 iulie 2010
Mileanca de altădată
Tropetiştii: Costică Ursachi, Nică Matei şi Vasile Dumitrel. Iunie 1947. Piatra Teleorman.
vineri, 9 iulie 2010
Recolte în pericol
Ploaia care pare a nu se mai opri a afectat legumele din curţile oamenilor din Mileanca, Codreni, Scutari, Seliştea ori Moiseni.Roşiile s-au mănat, în mare parte. Ele nu se pot stropi pentru că plouă cel puţin jumătate de zi.
Păstăile vor fi mult mai puţine anul acesta.Cei care deţin teren ceva mai mult sunt îngrijoraţi că nu vor avea suficient fân la iarnă.
În ceea ce priveşte culturile mari din zonă, gâul este cel mai afectat. În această perioadă ar trebui deja să fie galben, aflat în perioada de coacere. El este însă verde.
Specialiştii spun că dacă vine soarele îşi va reveni rapid şi va putea fi recoltat în condiţii bune.
Nu sunt în pericol porumbul, sfecla şi floarea soarelui.
Dacă însă va continua să plouă, la fel ca şi până acum, aceste culturi vor fi şi ele compromise.
joi, 8 iulie 2010
Despre pomenire
Alături de slujbele speciale, adică acea categorie de ierurgii care se săvârşesc pentru cei adormiţi - slujba la ieşirea cu greu a sufletului, panihida, citirea stâlpilor şi înmormântarea -, Biserica a stabilit şi soroacele sau termenele pentru pomenirea lor. Acestea privesc două feluri de pomenire: individuală şi generală.
După tradiţia Bisericii Ortodoxe, pomenirea individuală după înmormântare se face astfel: în ziua a treia după moarte, la nouă zile şi la 40 de zile, la trei, şase, nouă luni şi la un an, iar mai departe, în fiecare an - în ziua decesului - până la şapte ani, fiecare din aceste date având semnificaţia ei. Slujba care se săvârşeşte la aceste pomeniri se numeşte parastas, de la cuvântul grecesc "parastasis", care înseamnă înfăţişare înaintea cuiva, mijlocire, deci mijlocire la Dumnezeu pentru morţi.
Pomana se face în funcţie de posibilităţi
Parastasele se fac, de regulă, sâmbăta după Sfânta Liturghie, când se aduc în biserică prescuri, colivă, colaci şi vin, apoi se face pomenire la mormânt şi de aici se merge, de obicei, la casa celui răposat, unde preotul binecuvintează prinoasele care se dau de pomană, acestea fiind în funcţie de posibilităţile celor ce fac pomenirea.
Nu se săvârşesc parastase: între Crăciun şi Bobotează, la praznicele împărăteşti, în Săptămâna Patimilor şi în toată Săptămâna Luminată, de la lăsatul secului de carne până la prima Sâmbătă din Postul Mare. În practica Bisericii există şi obiceiul numit sărindar, adică pomenirea nominală a unui mort la patruzeci de liturghii în şir, îndeosebi în primele patruzeci de zile după trecerea la cele veşnice.
Datoria de a nu-i uita pe cei mutaţi dintre noi
Pomenirile generale ale morţilor au loc în diverse momente din cursul anului bisericesc, având menirea să reamintească tuturor datoria de a nu uita pe cei mutaţi dintre noi. Aceste pomeniri de obşte ale morţilor sunt următoarele: sâmbăta Rusaliilor, numită şi "moşii de vară", pentru ca harul Sfântului Duh de a doua zi să le uşureze starea, aducându-le mângâiere şi nădejde că vor fi izbăviţi de stricăciune şi sâmbăta lăsatului sec de carne sau "moşii de iarnă", urmată de Duminica Înfricoşatei Judecăţi, când ne rugăm lui Dumnezeu să se îndure de ei şi să-i judece cu blândeţe şi să-i aşeze în ceata drepţilor, la Judecata din urmă. Altă pomenire a morţilor are loc în sâmbăta dinaintea Sfinţilor Arhangheli, numită "moşii de toamnă" sau în sâmbăta dinaintea Sfântului Mucenic Dimitrie.
Pedagogie creştină a dragostei
Aceste pomeniri reflectă o adevărată pedagogie creştină a dragostei, ataşamentului şi respectului dintre membrii aceleiaşi familii - a copiilor faţă de părinţii şi fraţii lor răposaţi, şi invers - şi dintre membrii Bisericii, marea familie creştină, adică, ceea ce facem noi pentru părinţii şi rudeniile noastre trecute la cele veşnice, să facă şi urmaşii cu noi. De aceea, nu trebuie să rămânem departe de împlinirea îndatoririlor ce ne revin faţă de memoria lor, ci să arătăm aceeaşi dragoste şi recunoştinţă pentru cei plecaţi din familiile noastre, luând parte la slujbele consacrate lor. Este vorba de numai câteva ore pe an. Oare cei plecaţi, mai ales părinţii şi bunicii noştri, câte ore nu au sacrificat pentru noi atunci când erau în viaţă? Aceasta reprezintă dovada dragostei, care nu-i uită pe cei ce nu mai sunt printre noi şi care este mai puternică decât moartea, trecând dincolo de pragul mormântului.(MSV/4440)
După tradiţia Bisericii Ortodoxe, pomenirea individuală după înmormântare se face astfel: în ziua a treia după moarte, la nouă zile şi la 40 de zile, la trei, şase, nouă luni şi la un an, iar mai departe, în fiecare an - în ziua decesului - până la şapte ani, fiecare din aceste date având semnificaţia ei. Slujba care se săvârşeşte la aceste pomeniri se numeşte parastas, de la cuvântul grecesc "parastasis", care înseamnă înfăţişare înaintea cuiva, mijlocire, deci mijlocire la Dumnezeu pentru morţi.
Pomana se face în funcţie de posibilităţi
Parastasele se fac, de regulă, sâmbăta după Sfânta Liturghie, când se aduc în biserică prescuri, colivă, colaci şi vin, apoi se face pomenire la mormânt şi de aici se merge, de obicei, la casa celui răposat, unde preotul binecuvintează prinoasele care se dau de pomană, acestea fiind în funcţie de posibilităţile celor ce fac pomenirea.
Nu se săvârşesc parastase: între Crăciun şi Bobotează, la praznicele împărăteşti, în Săptămâna Patimilor şi în toată Săptămâna Luminată, de la lăsatul secului de carne până la prima Sâmbătă din Postul Mare. În practica Bisericii există şi obiceiul numit sărindar, adică pomenirea nominală a unui mort la patruzeci de liturghii în şir, îndeosebi în primele patruzeci de zile după trecerea la cele veşnice.
Datoria de a nu-i uita pe cei mutaţi dintre noi
Pomenirile generale ale morţilor au loc în diverse momente din cursul anului bisericesc, având menirea să reamintească tuturor datoria de a nu uita pe cei mutaţi dintre noi. Aceste pomeniri de obşte ale morţilor sunt următoarele: sâmbăta Rusaliilor, numită şi "moşii de vară", pentru ca harul Sfântului Duh de a doua zi să le uşureze starea, aducându-le mângâiere şi nădejde că vor fi izbăviţi de stricăciune şi sâmbăta lăsatului sec de carne sau "moşii de iarnă", urmată de Duminica Înfricoşatei Judecăţi, când ne rugăm lui Dumnezeu să se îndure de ei şi să-i judece cu blândeţe şi să-i aşeze în ceata drepţilor, la Judecata din urmă. Altă pomenire a morţilor are loc în sâmbăta dinaintea Sfinţilor Arhangheli, numită "moşii de toamnă" sau în sâmbăta dinaintea Sfântului Mucenic Dimitrie.
Pedagogie creştină a dragostei
Aceste pomeniri reflectă o adevărată pedagogie creştină a dragostei, ataşamentului şi respectului dintre membrii aceleiaşi familii - a copiilor faţă de părinţii şi fraţii lor răposaţi, şi invers - şi dintre membrii Bisericii, marea familie creştină, adică, ceea ce facem noi pentru părinţii şi rudeniile noastre trecute la cele veşnice, să facă şi urmaşii cu noi. De aceea, nu trebuie să rămânem departe de împlinirea îndatoririlor ce ne revin faţă de memoria lor, ci să arătăm aceeaşi dragoste şi recunoştinţă pentru cei plecaţi din familiile noastre, luând parte la slujbele consacrate lor. Este vorba de numai câteva ore pe an. Oare cei plecaţi, mai ales părinţii şi bunicii noştri, câte ore nu au sacrificat pentru noi atunci când erau în viaţă? Aceasta reprezintă dovada dragostei, care nu-i uită pe cei ce nu mai sunt printre noi şi care este mai puternică decât moartea, trecând dincolo de pragul mormântului.(MSV/4440)
miercuri, 7 iulie 2010
Vuvuzele politice
"- S-au adunat cam multe: TVA, inundaţii şi tragedia aviatică într-o singură săptămână de vară aşa că toată lumea e nervoasă şi supărată începând de la preşedintele Băsescu şi până la ultimul sinistrat.
Se pare că inundaţiile şi criza provoacă viituri de sinceritate şi limbă de agresivitate.
Preşedintele şi poporul (la care se referea adesea) au renunţat la dialogurile convenţionale şi la ipocrizia tradiţională şi îşi spun sincer ce cred unul despre altul iar discuţiile lor au, în sfârşit, ceva autentic.
Acum nu mai auzim ce frumos şi harnic e poporul şi ce popular e preşedintele, astăzi nu mai dansăm, nu ne mai pozăm, nu ne pupăm, astăzi ne despărţim cum se despart apele de uscat şi falsul de adevărat.
Supărat, supărat, a mărturisit că nu mai face discriminări.
Dar nu toate supărările sunt sincere.
Câţiva membri ai caravanei premierului au fost surprinşi şi înregistraţi pe când plănuiau o secvenţă de efect: „deci am stabilit, doamna Lia leşină... restul aplauze, da?“
Aceste secvenţe lovesc chiar în digul sincerităţii sale - fireşte dacă nu cumva sunt şi ele contrafăcute, căci nu mai poţi avea încredere în nimeni şi în nimic: ochiul te minte, urechea te-nşală,vuvuzela politica te omoară.
Rămasă pe uscat, opoziţia s-a menajat: dl Crin Antonescu s-a făcut nevăzut ca de obicei iar dl Ponta, ca să nu-şi întineze nobilele idealuri ale socialismului în mâlul de la inundaţii.
Orice vuvuzelă poate fi criticată, după cum orice vuvuzelă politică are două feţe. Dar ăsta nu este un motiv să ne maimuţărim cu toţii pe la televizor transformând orice dialog în pro sau anti portocaliu, cu varianta şi mai simplificată pro sau anti B.
Nu ştiu dacă politica are nevoie acum de vuvuzele, dar pot spune cu certitudine că dezbaterile publice nu duc lipsă de aşa ceva.
Să sperăm că politicienii să lipsească din lumea vorbelor fiind prea ocupaţi cu vuvuzelele de vacanţă!"
P.S. Acestea au fost spusele vecinului meu Vladimir M., 59 de ani, asfaltator de meserie, şomer momentan, lucrător în Irak mulţi ani, un păgubit FNI de apartament şi fiu unic dispărut.
Se pare că inundaţiile şi criza provoacă viituri de sinceritate şi limbă de agresivitate.
Preşedintele şi poporul (la care se referea adesea) au renunţat la dialogurile convenţionale şi la ipocrizia tradiţională şi îşi spun sincer ce cred unul despre altul iar discuţiile lor au, în sfârşit, ceva autentic.
Acum nu mai auzim ce frumos şi harnic e poporul şi ce popular e preşedintele, astăzi nu mai dansăm, nu ne mai pozăm, nu ne pupăm, astăzi ne despărţim cum se despart apele de uscat şi falsul de adevărat.
Supărat, supărat, a mărturisit că nu mai face discriminări.
Dar nu toate supărările sunt sincere.
Câţiva membri ai caravanei premierului au fost surprinşi şi înregistraţi pe când plănuiau o secvenţă de efect: „deci am stabilit, doamna Lia leşină... restul aplauze, da?“
Aceste secvenţe lovesc chiar în digul sincerităţii sale - fireşte dacă nu cumva sunt şi ele contrafăcute, căci nu mai poţi avea încredere în nimeni şi în nimic: ochiul te minte, urechea te-nşală,vuvuzela politica te omoară.
Rămasă pe uscat, opoziţia s-a menajat: dl Crin Antonescu s-a făcut nevăzut ca de obicei iar dl Ponta, ca să nu-şi întineze nobilele idealuri ale socialismului în mâlul de la inundaţii.
Orice vuvuzelă poate fi criticată, după cum orice vuvuzelă politică are două feţe. Dar ăsta nu este un motiv să ne maimuţărim cu toţii pe la televizor transformând orice dialog în pro sau anti portocaliu, cu varianta şi mai simplificată pro sau anti B.
Nu ştiu dacă politica are nevoie acum de vuvuzele, dar pot spune cu certitudine că dezbaterile publice nu duc lipsă de aşa ceva.
Să sperăm că politicienii să lipsească din lumea vorbelor fiind prea ocupaţi cu vuvuzelele de vacanţă!"
P.S. Acestea au fost spusele vecinului meu Vladimir M., 59 de ani, asfaltator de meserie, şomer momentan, lucrător în Irak mulţi ani, un păgubit FNI de apartament şi fiu unic dispărut.
marți, 6 iulie 2010
Topul celor 15 fructe si legume pline de pesticide!
Stirea este confirmata si de americani, care au publicat si o lista.
Aproape jumatate din fructele, legumele si cerealele produse in tarile din Uniunea Europeana (UE) sunt contaminate cu pesticide, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat vreodata.
Clasament intocmit de FoodNews (publicatie a EWG – environmental working group).
1. Piersici
2. Mere
3. Ardei gras
4. Telina
5. Nectarine
6. Capsuni
7. Cirese
8. Pere
9. Struguri
10. Spanac
11. Salata
12. Cartofi
13. Morcovi
14. Mazare verde
15. Ardei iute
Spalatul si curatatul cojii fructelor si legumelor doar reduc cantitatea de pesticide, nu o elimina. Specialistii romani spun insa ca produsele romanesti sunt tratate mai putin si sunt mai sanatoase, insa piata de la noi este invadata de fructe si legume de import. Medicii atrag atentia ca pesticidele pot cauza grave probleme hormonale, dar si sterilitate, cancer sau malformatii la copii.
sursa: smartwoman.ro
Aproape jumatate din fructele, legumele si cerealele produse in tarile din Uniunea Europeana (UE) sunt contaminate cu pesticide, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat vreodata.
Clasament intocmit de FoodNews (publicatie a EWG – environmental working group).
1. Piersici
2. Mere
3. Ardei gras
4. Telina
5. Nectarine
6. Capsuni
7. Cirese
8. Pere
9. Struguri
10. Spanac
11. Salata
12. Cartofi
13. Morcovi
14. Mazare verde
15. Ardei iute
Spalatul si curatatul cojii fructelor si legumelor doar reduc cantitatea de pesticide, nu o elimina. Specialistii romani spun insa ca produsele romanesti sunt tratate mai putin si sunt mai sanatoase, insa piata de la noi este invadata de fructe si legume de import. Medicii atrag atentia ca pesticidele pot cauza grave probleme hormonale, dar si sterilitate, cancer sau malformatii la copii.
sursa: smartwoman.ro
luni, 5 iulie 2010
Depunerea dosarelor de înscriere la liceu
Azi este prima zi in care cei care au fost admisi la liceu pot depune dosarele la unitatile unde au fost admisi.
Conform metodologiei de admitere, in perioada 5 iulie - 15 iulie, absolventii depun dosarele de inscriere la unitatile scolare la care au fost declarati admisi. Candidatii care, in perioada mentionata, nu isi depun dosarele de inscriere, se considera retrasi.
In aceasta situatie, locurile corespunzatoare sunt declarate neocupate si vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de catre comisia judeteana de admitere. Acesti candidati vor fi repartizati de comisia de admitere judeteana pe locurile ramase libere, dupa rezolvarea cazurilor speciale.
Înscrierea la liceu se va face pe baza următoarelor acte:
- cererea de înscriere
- cartea de identitate şi certificatul de naştere, în copie legalizată;
- adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la tezele unice şi cu media generală ;
- foaia matricolă pentru clasele V- VIII;
- fişa medicală;
Conform metodologiei de admitere, in perioada 5 iulie - 15 iulie, absolventii depun dosarele de inscriere la unitatile scolare la care au fost declarati admisi. Candidatii care, in perioada mentionata, nu isi depun dosarele de inscriere, se considera retrasi.
In aceasta situatie, locurile corespunzatoare sunt declarate neocupate si vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de catre comisia judeteana de admitere. Acesti candidati vor fi repartizati de comisia de admitere judeteana pe locurile ramase libere, dupa rezolvarea cazurilor speciale.
Înscrierea la liceu se va face pe baza următoarelor acte:
- cererea de înscriere
- cartea de identitate şi certificatul de naştere, în copie legalizată;
- adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la tezele unice şi cu media generală ;
- foaia matricolă pentru clasele V- VIII;
- fişa medicală;
duminică, 4 iulie 2010
Apel la rugăciune şi solidaritate
În aceste zile când mulţi semeni din nord-estul ţării sunt greu încercaţi de revărsarea nemiloasă a apelor, Patriarhia Română îndeamnă clerul şi credincioşii de la parohii şi mănăstiri ca la Sfânta Liturghie şi la alte sfinte slujbe să înalţe rugăciuni pentru oprirea ploilor, conform îndrumărilor din Liturghier (Adunare de cereri la diferite trebuinţe din viaţa omului).
În acelaşi timp, în semn de compasiune şi solidaritate cu cei afectaţi de inundaţiile din nord-estul Moldovei, care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi au provocat mari pagube materiale, Patriarhia Română îndeamnă ierarhii, preoţii şi credincioşii ortodocşi de la parohii şi mănăstiri să organizeze colecte în bani, alimente neperisabile şi alte bunuri materiale (inclusiv materiale de construcţii) pentru ajutorarea familiilor sinistrate.
Rugăm ca sumele colectate să fie depuse în următoarele conturi pentru sinistraţi ale Patriarhiei Române:
RO54RNCB0075004895030091(Lei),
RO27RNCB0075004895030092(Euro),
RO97RNCB0075004895030093(USD),
cu menţiunea "PENTRU SINISTRAŢI", deschise la Banca Comercială Română, filiala Sector 4, Bucureşti.
Ajutorul financiar din partea clerului şi credincioşilor ortodocşi români va fi distribuit de către Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române familiilor sinistrate în urma prezentării situaţiei de către eparhiile din zonele afectate de revărsarea nemiloasă a apelor. Ajutoarele în alimente neperisabile şi alte bunuri materiale vor fi trimise direct în zonele sinistrate prin intermediul Sectoarelor social-filantropice ale eparhiilor din nord-estul ţării sub coordonarea Biroului de asistenţă socială al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Rugăciunea unită cu fapta bună în sprijinul familiilor sinistrate reprezintă un act de responsabilitate şi coeziune socială care întăreşte credinţa şi speranţa că necazurile şi lipsurile cu care se confruntă majoritatea românilor în această perioadă vor fi depăşite, potrivit cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Toate câte cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că le veţi lua şi le veţi avea" (Marcu XI, 24).
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
În acelaşi timp, în semn de compasiune şi solidaritate cu cei afectaţi de inundaţiile din nord-estul Moldovei, care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi au provocat mari pagube materiale, Patriarhia Română îndeamnă ierarhii, preoţii şi credincioşii ortodocşi de la parohii şi mănăstiri să organizeze colecte în bani, alimente neperisabile şi alte bunuri materiale (inclusiv materiale de construcţii) pentru ajutorarea familiilor sinistrate.
Rugăm ca sumele colectate să fie depuse în următoarele conturi pentru sinistraţi ale Patriarhiei Române:
RO54RNCB0075004895030091(Lei),
RO27RNCB0075004895030092(Euro),
RO97RNCB0075004895030093(USD),
cu menţiunea "PENTRU SINISTRAŢI", deschise la Banca Comercială Română, filiala Sector 4, Bucureşti.
Ajutorul financiar din partea clerului şi credincioşilor ortodocşi români va fi distribuit de către Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române familiilor sinistrate în urma prezentării situaţiei de către eparhiile din zonele afectate de revărsarea nemiloasă a apelor. Ajutoarele în alimente neperisabile şi alte bunuri materiale vor fi trimise direct în zonele sinistrate prin intermediul Sectoarelor social-filantropice ale eparhiilor din nord-estul ţării sub coordonarea Biroului de asistenţă socială al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Rugăciunea unită cu fapta bună în sprijinul familiilor sinistrate reprezintă un act de responsabilitate şi coeziune socială care întăreşte credinţa şi speranţa că necazurile şi lipsurile cu care se confruntă majoritatea românilor în această perioadă vor fi depăşite, potrivit cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "Toate câte cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că le veţi lua şi le veţi avea" (Marcu XI, 24).
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)