La Trif!

Buna ziua, Mileanca

La multi ani – 2011 –

Incerc pe aceasta cale sa intaresc legatura ce ne uneste pentru cat vom exista. Aici m-am nascut si am copilarit. Aici am invatat a rabda ( mare dor ! ); aici am ascultat primele cantece la fluier sau de fanfare ; aici am invatat de ce n-are ursul coada.
Din recunostinta transmit o metafora care arata “ de ce zice ursul: Mor, mor, mor!”

Inca de cand eram mic stiam de la batrani ca la Trif ( 1 februarie), botit si intepenit, iese ( pentru prima oara) ursul din barlog, pentru a vedea daca nu vine primavara. Astfel devenea si meteorolog : spuneau batranii ca daca ursul intra repede in barlog, inseamna ca va fi iarna lunga, iar daca intarzie pe afara, va fi primavara mai timpuriu.
La o asemenea iesire a avut ursul nefericita ocazie de a fi pacalit a doua oara de cumatra vulpe.

PACALEALA DE LA TRIF

S-a intamplat odinioara,
In dimineata de la Trif :
S-a hoatarat sa iasa afara
Mos Martin, cam plictisit.

Surprins de albul infinit
Si de lumina de la soare,
Pentru a privi i-a trebuit
Sa treaca-un timp de acomodare.

La ochi apoi s-a mai frecat
Si de ce-a vazut in zare,
A fost de-a dreptul fascinat :
O doamna plina de candoare
Ce sprintena si cam roscata,
Plutea pe albul de zapada.
Haina pe trup o avea mulata
Si, ca o trena, avea o coada.

Vazand-o atat de frumoasa,
Ursul privindu-se pe sine
Si tinuta sa dizgratioasa,
Pentru a-i putea vorbi, ii era rusine.

Dar totusi, invins de durere,
In starea lui de disperare,
Pentru a-i cere o parere
A vrut sa-i faca o intrebare:





Cand onduland s-a apropiat,
Stangaci, vrand ceva sa-i spuna,
Scapa un puternic stranutat
Ce-n dificultate avea sa-l puna.

Cucoana speriata, a tresarit
Vrand intr-o parte s-o croiasca
Privind spre el apoi si-a revenit:
-Hei…Hai noroc si mosul sa traiasca!
-Multumesc cu plecaciune, frumoasa doamna si draguta !
In ast’ decor esti o minune!
Respectuos iti pup a ta labuta!

- Te rog, de mine joc nu-ti bate!
Mica sunt, dar nu usoara.
Nu-mi plac gesturile desantate,
Asa ca vorbele-ti masoara.

- Te rog de “ acela ”nu ma crede
Asa cum esti tu de sfarloasa,
Apari o adevarata lady !
Cu asa o trena de frumoasa.

Pe langa atata frumusete
Cred ca ai si bunatate.
De aceea eu ti-as da binete
Pentru un act de caritate.


- Hei, sa trecem direct la subiect.
Off !....in loc de coada am un ciot
Sa-mi dai te rog as vrea reteta
Pentru a-mi creste coada-n loc.

- Eiii..ce bucurie pentru mine !
Ca sa ajung acum la tine
M-a trimis pronia cereasca.
Pentru a mantui de pacate
Intreaga mea rasa vulpeasca.
Sa stii ca, cui pe cui se scoate :
Deci leacul se gaseste tot la balta
Unde daca te duci in graba
Botul direct in apa tu ti-l baga
Si stai asa pana-ti va creste coada.





Vazandu-i coada ei frumoasa
Si vocea ei catifelata,
Multumimdu-i reverentios,
S-a oprit direct la balta.
Si sfatul i-l aplica indata :
Pe malul baltii se apleaca
Pentru a-si baga botul in apa
Gheata a trebuit sa sparga.

A stat asa, pan’ s-a inserat,
Un ger napraznic a venit
Durerea de dinti l-a apucat
Si botul i-a incremenit.

Atunci, n-a mai suportat
Spre casa s-a pus in miscare
Tremurand si asa gripat
Incat nici voce nu mai are.

Mooor, mooor !!!... doar printre dinti
Putea el vorbe sa mai scaoata.
Si cand vazu’ ca tot un ciot
Avea in loc de coada,
De durere si de ciuda,
Ghearele-ncepu sa-si suga.

Pacalit de doua ori
Lovit in propriul sau amor,
Morocanos, plin de fiori
Si astazi zice : mor, mor, mor..

Morala :
“ este ” mai multe
1. Dupa codane cin’ se ia
Poa’ sa ajunga: vai de pielea lui.
2. Un chip frumos si-o voce blanda
Mult venin poa’ sa ascunda.
3. Cine vrea sa aiba coada.
N-are…… decat
Capul sa si-i piarda,
Si-apoi ghearele sa-si roada.





Cu parere de rau ca nu mi s-a ingaduit sa impartasesc milencenimei sentimentele mele nationale ( sunt convins ca multi sunt in asentimentul meu) , sincere si reale ( referitor la ultimul mesaj pe care vi l-am trimis), sper sa-mi fie acceptata povestea ursului pacalit de vulpe.

Va multumesc si numai urari de bine.

Nichifor Vasile
Iasi