Vinerea Mare – obiceiuri şi tradiţii!

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost murit răstignit Iisus Hristos pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Vinerea Seacă, pentru că mulți credincioşi țin în această zi un post sever, numit și post negru. În această zi, este păcat să se mănânce urzici, întrucât cu aceste ramuri usturătoare a fost bătut peste trup Domnul Iisus. În vinerea dinaintea Paştelui se bate clopotul la biserică pentru a creşte mare şi frumoasă cânepa. De Vinerea Mare nu se coace pâine, şi după unii, cu atât mai mult, nu se face cozonac. Toate dihăniile din lume, şopârlele, şerpii, vârcolacii se îndreaptă către pâinea coaptă în Vinerea Seacă. În semn de cinste pentru Iisus care a pătimit enorm în această zi, se spune că este bine să ţii post negru, să nu mănânci şi să nu bei nimic, să nu te veseleşti dacă doreşti ca necazurile, durerile de cap şi bolile să stea departe de tine. Ploaia din această zi prefigurează un an fertil, plin de roade, iar lipsa ei -un an cu secetă şi roade puţine. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Seara se cânta Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare.