marți, 24 iunie 2014

BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAŢIONALĂ.

Cele cinci cerinţe de la primul subiect nu pun nicio problemă
 Ceea ce va face diferenţa este modul elevii vor prezenta semnificaţia titlului poeziei.
 Nu este chiar o poezie uşoară cea a lui Ion Minulescu, care are un mesaj de speranţă cu o uşoară strângere de inimă. „Să fii atent ca nu cumva//Să ţi se rupă firu-n casa mea!…” înseamnă să nu rişte ca prin transformări prea mari să aducă răul în loc de bine.
 Sinonimele cuvintelor subliniate în text erau: fiindcă – pentru că, cer- solicita, liniştit – calm.
 Rolul virgulei din secvenţa „Bine-ai venit, An nou!…” este acela de a despărţi un substantiv în vocativ, nu e greşit nici dacă elevii precizau că virgula are rol de pauză de vorbire.
 În privinţa măsurii primelor două versuri ale poeziei, elevii trebuiau să spună că aceasta este una diferită, de 4 şi 6 silabe.
La cele două trăsături ale genului liric trebuiau spună că una este exprimarea directă a idelor şi a sentimentelor, iar a doua este prezenţa eului liric.
 În privinţa semnificaţiei titlului poeziei, elevii trebuiau să amintească de dorinţele poetului pentru Anul Noi. BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAŢIONALĂ.
 La compunerea pe care o aveau de alcătuit, elevii trebuiau să reia ideile privind semnificaţia poeziei.
 Aşa cum e formulată această cerinţă poate fi mai greu un pic de înţeles, este o formulare mai preţioasă. Pentru elevii care nu sunt obişnuiţi cu comentarea textului liric poate fi mai greoi de înţeles, dar trebuisau să sublinieze că este un mesaj de speranţă cu o uşoară strângere de inimă.
Este un amestec de sensibilitate şi ironie din partea poetului.
Şi aici puteau invoca versurile Să fii atent ca nu cumva//Să ţi se rupă firu-n casa mea!.
 Cum se rezolva cel de-al doilea subiect BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAŢIONALĂ.
  Cel de-al doilea subiect, la care aveau de analizat un text publicistic „Empatia, o abilitate dobândită prin lectură”, elevii nu ar fi trebuit să aibă vreo problemă.
Sunt cerinţe simple. Numai dacă nu ştiai să citeşti, nu scriai.
 Este bine însă că le-au dat sensul empatiei, un cuvânt pe care nu toţi elevii îl au în vocabular.
 Numele universităţii este Universitatea York. Categoria de copii analizată de psihologi era cea a copiilor cu vârste între 4 şi 6 ani.
 La cerinţa cu părţile de vorbire rezolvarea era: de – prepoziţie simplă, care- pronume substantival, şi conjuncţie coordonatoare, psihologic – adjectiv propriu-zis.
 Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text este următoare: aceia este subiect în propoziţia dată, iar capacitate este complement direct.
 La cea de-a cincea cerinţă a subiectului al doilea, elevii trebuiau să găsească cele două subordonate din fraza dată.
Una dintre acestea era circumstanţiala de timp – „Când sunt scrise bine”, iar cea de-a doua era completiva indirectă – „să înteleagă mai bine profunzimea experienţei umane”.
  Propoziţia „Când sunt scrise bine” putea fi interpretată şi ca fiind o cirscumstanţială condiţională.
 Nu era greşit nici dacă una dintre subordonate era atributiva „care îl încurajează pe cititor”.
 La fraza alcătuită din două propoziţii dintre care una să fie subordonată, elevii puteau să scrie simplu: Dorinţa mea este să reuşesc la examen.
 Cea de-a doua compunere nu era una grea, elevii trebuiau să-şi imagineze o întâmplare.
 Nu trebuiau neapărat să scrie numele unui scriitor, dacă aveau dubii ce înseamnă scriitor contemporan. Puteau să scrie fără nume.
 În ansamblu, subiectele nu au fost grele, dar trebuia să stai în sală două ore ca să rezolvi toate cerinţele.

Niciun comentariu: