Profit agricol diversificat

Acest an agricol este unul profitabil pentru fermierii care nu au avut culturi de cereale păioase.
Ploile din luna iulie au afectat recoltarea orzului şi a grâului, dar au fost de folos altor culturi.
 Sezonul de recoltare a început cu orzul.
 În zona noastră au fost cantităţi destul de mici de orz, în general au semănat doar cei care au şi sector zootehnic.
 Producţia a fost destul de mică, de doar 4.500 de kilograme la hectar – orzul ar fi trebuit să dea măcar 6.000 de kilograme la un hectar -, dar ploile din perioada de recoltare au influenţat mult acest aspect.
 Preţul este mai mic decât anul trecut: acum este de 600-650 de lei/tonă, iar anul trecut era în jur de 750 de lei/tonă”, a afirmat Vasile Balan, managerul general al SC Milsat SA.
 Situţia a fost similară şi la grâu. Au fost întârzieri mari la recoltare, din cauza ploilor, şi s-au înregistrat pierderi, atât calitativ, cât şi cantitativ.
 Preţul grâului, la recoltare, a fost de 630-650 de lei/tonă, iar acum a ajuns 650-700 de lei o tonă, comparabil cu cel de anul trecut.
 În schimb, producţia de rapiţă a fost una record.
 “Cei care nu au făcut o tehnologie completă au avut o producţie de trei tone/hectar, noi am avut 3,3 tone. Pierderi mari am avut la hibrizi, din cauza ploilor, dar la soiuri am avut producţie bună.
 S-a recoltat foarte greu, dar a meritat. Preţul mediu este 1.300 de lei/tonă, în scădere faţă de anul trecut.
 Floarea-soarelui pare să fie o surpriză neplăcută pentru fermieri. Cei care, deja, au început recoltarea au înregistrat producţie de 1.500-2.500 de kilograme/hectar, deşi se spera la o producţie de peste trei tone/hectar.
 Preţul va fi cu aproximativ 20% mai mic decât anul trecut, în jur de 1.000 de lei/tonă, pentru că producţia de rapiţă a fost foarte bună şi nu există cerere mare pe piaţă, ținând cont de finalitatea pe care o are recolta semințelor oleagenoase.
 Prețul porumbului a scăzut, la toate bursele, la minimul din ultimii patru-cinci ani.
 Preţurile, la acest moment, sunt de aproximativ 450 de lei/tonă, dar recoltarea nu a început.
 Anul trecut, producţia a fost de peste 10.000 de kilograme de boabe stas la hectar.
 Sfecla de zahăr este singura cultură care are un preţ prestabilit, prin contract, se porneşte de la 26,7 euro/tonă şi, cu anumite bonificaţii, se poate ajunge la 40 de euro/tonă.
 “Anul acesta va fi record ca producţie de sfeclă. Culturile de sfeclă din judeţ sunt de excepţie”, a adăugat Vasile Balan.
 O altă particularitate este faptul că, la sfecla de zahăr, o foarte mare importanţă o are distanţa de la cultură până la fabrică.
 Cheltuielile cu transportul pot influenţa preţul de producţie într-un procent chiar mai mare de 50%.  Managerul Milsat SA consideră că productivitatea în agricultura românească poate fi mai bună dacă se respectă tehnologia fertilizării:
“În Franţa, se fertilizează pământul cu 1.000 de kilograme de îngrăşământ la un hectar, iar producţia este pe măsură.
 La noi, din cauza costurilor, se foloseşte foarte puţin îngrăşământ.
 O tonă de îngrăşământ costă între 2.000 şi 2.600 de lei, în funcţie de substanţa activă”.
 Nici marii fermieri nu ajung să folosească 1.000 de kilograme de îngrăşământ/hectar, ci doar 550-600 de kilograme.
 În plus, pentru multe terenuri din România nu se fac analize chimice, care să stabilească ce tip de îngrăşământ trebuie folosit, iar îngrăşământ dat “după ureche” poate distruge cultura, în loc să o ajute.