Închiriere și concesionare de pășuni

Închirierea şi concesionarea păşunilor pe care le deţin localităţile pun la grea încercare atât administraţiile publice locale, cât şi deţinătorii de animale.
 În ultimii ani, legislaţia referitoare la păşuni s-a tot schimbat, inclusiv în luna februarie a acestui an a fost adoptat un act normativ care modifică modalitatea de concesiune/ închiriere.
 Aşa ajung primarii să intre în conflict cu legea şi, având în vedere că subvenţiile pentru păşunat sunt acordate din fonduri europene, se pot lesne trezi că le bate DNA la uşă.
 Potrivit legii, administrarea păşunilor din proprietatea publică sau privată a localităţilor este făcută de consiliile locale. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, care a abrogat Legea nr. 214/2011, a fost modificată prin Legea nr. 86/2014 şi spune că pajiştile permanente din extravilanul localităţilor sunt consacrate producţiei de plante erbacee furajere cultivate şi din flora spontană şi sunt administrate de consiliile locale.
Acestea hotărăsc asupra procedurii de închiriere sau concesionare prin licitaţie publică, în baza Legii nr. 215/2001, a administraţiei publice locale.
 Pentru punerea în valoare a pajiştilor din domeniul public sau privat al localităţilor, în baza cererii crescătorilor de animale - persoane fizice sau juridice, cu animale înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE), se încheie, prin primari şi în conformitate cu hotărârile de Consiliu Local, contracte de concesiune sau închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişte disponibile. Suprafeţele contractate trebuie să fie proporţionale cu numărul de animale deţinute, contractele putându-se încheia pe perioade între 7 şi 10 ani. Hotărârea de Guvern nr.1064/2013, care conţine normele de aplicare a OUG nr. 34/2013, instituie obligativitatea întocmirii proiectului de amenajament pastoral pe o perioadă de 10 ani, amenajament care trebuie să cuprindă obligatoriu lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor, planul de fertilizare şi măsurile agro-pedo-ameliorative.
Marea majoritate a consiliilor locale şi-au întocmit aceste proiecte şi s-au pregătit să dea drumul la contracte.
 Lucrurile s-au complicat când HG nr.1064/2013 a fost modificată prin HG nr. 78/2015, act normativ publicat în Monitorul Oficial în 18 februarie a.c., prin care a fost schimbată modalitatea de calcul a preţului de pornire a licitaţiei.
Noul act normativ spune că acesta se stabileşte ca diferenţă dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/ materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta.
Valoarea ierbii disponibile reprezintă produsuldintre producţia anuală de iarbă şi preţul mediu al ierbii, stabilit prin hotărâre a Consiliului Judeţean.
 Consiliul Judeţean  a stabilit un preţ mediu al ierbii, unic în tot judeţul, de 0,06 lei/kg, prin HCJ nr.182/2014.
 O altă problemă cu care se confruntă primarii, consiliile locale şi crescătorii de animale este aceea că noua legislaţie, în conformitate cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor şi serviciilor, prevede că la licitaţii participă persoane fizice şi juridice cu animale înscrise în RNE, instituind doar un drept de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţilor locale, proprietari de animale înscrise în RNE.
 Asta dă liber acces la licitaţie tuturor, dar au fost consilii locale care au pus barieră crescătorilor din alte localităţi şi au permis să se înscrie la licitaţie doar persoane din localitatea respectivă.
 Ca soluţii de ieşire din impas, prefectul spune că pentru preţurile de pornire pe minus, primăriile pot reface lucrările care trebuie efectuate în primul an, în sensul diminuării lor, cu trecerea diferenţei pe anii următori.