Vindecarea lunaticului

În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și adesea în apă.
 Și l-am adus la ucenicii Tăi, însă ei n-au putut să-l vindece.
Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi?
 Până când vă voi răbda pe voi?
 Aduceți-l aici la Mine!
Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem?
 Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puțina voastră credință.
Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veți avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință.
 Dar acest neam de diavoli nu iese decât numai cu rugăciune și cu post.
Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor și-L vor omorî, dar a treia zi va învia.