A avut patru surori și patru frați, iar cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile.
În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii.
El s-a implicat în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe pregătirea canonică şi spirituală a preoţilor.
Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sfântului Vasile cel Mare”.
Sfântul Vasile a acordat o atenţie deosebită săracilor, iniţiind multe acte de caritate. Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.
Moliftele Sfântului Vasile, una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite pentru demonizaţi şi pentru cei care au nevoie de aceste rugăciuni.
Sfântul Vasile a murit în anul 379, iar la înmormântarea sa au participat mulţi creştini şi păgâni, dovadă a marii sale popularităţi.
Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele.
Potrivit tradiţiei, dacă în prima zi a anului va ninge, anul va fi îmbelşugat, iar dacă este senin, oamenii vor fi sănătoşi.
De Sfântul Vasile, fetele nemăritate îşi fac coroniţe din crenguţe de măr pe care leagă un inel, busuioc, o batistă, un ban de argint şi un şir de mărgele, apoi le ascund afară.
Dacă a doua zi găsesc coroniţele cu brumă pe ele se vor mărita cu om bogat, dacă nu, viitorul soţ va fi un om sărac.
În prima zi a anului copiii merg cu sorcova, iar cei care-i primesc vor avea parte de noroc şi belşug. În popor se spune că cine vrea să aibă noroc tot anul trebuie să răstoarne pe masă o cutie cu chibrituri şi să dea de pomană unui sărac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu