Sfântul Proroc Ioan Botezătorul

A doua zi după Botezul Domnului, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au rânduit a se prăznui Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, căci se cădea a-l cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului.                            Sfântul Proroc Ioan a descoperit cel dintâi lumii, după semnul ce i s-a dat de sus, că Hristos-Domnul este adevăratul Mesia, trimisul lui Dumnezeu Cel mult aşteptat să vină să ne cureţe, să ne sfinţească şi să ne mântuiască.                                                                                    Sfântul Ioan a fost Proroc şi Înainte­mergător al Domnului, pecetluit fiind cu această chemare încă de la venirea sa pe lume, printr-o naştere minunată, vestită de înger (Luca 1, 17; 76). El face ceea ce predică, prin înfrânarea şi viaţa de jertfă pe care o duce; îmbrăcat în haină aspră de păr de cămilă, nemâncând pâine, nici bând vin (Matei 3, 4; Luca 7, 33), hrănindu-se doar cu lăcuste şi miere sălbatică, ca un adevărat înger în trup.                                                                                 De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în unele icoane având două aripi mari la spate, ce amintesc de cuvintele profetului Maleahi: „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele” (Maleahi 3, 1). Pictat în acest fel, Sfântul Ioan nu este doar un simbol al mesagerului, ci și al vieții ascetice a unui „înger pământesc și om ceresc”. Mântuitorul Însuşi îl cinsteşte pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul ca pe un adevărat profet zicând: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie?... Un proroc? Da, zic vouă, şi mai mult decât un proroc... Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11, 7; 9; 11).                                                                Sărbătoarea Sfântului Ion, cunoscută în popor sub numele de “Sânt- Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, ceea ce înseamnă că se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească. Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul. Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice. De Sfântul Ioan Botezătorul, aproximativ 2 milioane de români cu numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionela, Ionel şi alte derivate îşi serbează onomastica.