Biserica Ortodoxă vrea în administraţia locală dar face un mic pas şi către Parlament. Patriarhul Daniel s-a declarat de acord cu propunerea ca preoţii ortodocşi să aibă calitate de observator în legislativ. Preoţii au mai primit dezlegare să candideze şi la alegerile locale din acest an, pentru funcţiile de consilier judeţean sau local. Sinodul Bisericii Ortodoxe din 6 martie a stabilit că preoţii pot candida ca independenţi, însă a menţinut interdicţia din 2004 referitoare la implicarea preoţilor în politică.
S-a depus, la începutul lunii februarie, un proiect de lege cu articol unic, referitor la prezenţa cultelor în parlament, invocând modelul reprezentării altor Biserici Ortodoxe pe lângă instituţiile de la Bruxelles. Iniţiativa sa reglementează în mod ambiguu prezenţa a 2 reprezentanţi permanenţi ai Bisericii Ortodoxe în Parlamentul României.
Potrivit proiectului de lege, reprezentanţii cultelor în general au dreptul de a participa în calitate de delegaţi permanenţi în plenul Parlamentului si in comisii unde se dezbat proiecte de acte normative privitoare la viaţa religioasă, la activitatea cultelor, educaţie şi învăţământ confesional, asistenţă socială şi patrimoniu national.
Următoarele alineate din proiectul de lege se referea în mod special la reprezentanţii Patriarhiei române care pot participa în calitate de delegaţi permanenţi în plen şi în comisii. Calitatea de delegat permanent al Patriarhiei, se arată în proiectul de lege, se exercită indiferent de caracterul public sau secret al şedinţelor comisiilor parlamentare. Proiectul mai prevede ca reprezentanţii permanenţi ai Patriarhiei Române, în număr de 2, câte unul pentru fiecare Cameră, vor fi stabiliţi si remuneraţi de Patriarhia Română.
Constituţia prevede că şedinţele Parlamentului sunt publice, prin urmare legiferarea prezenţei unor observatori permanenţi din partea Bisericii pare inutilă. Proiectul de lege se află pe traseu parlamentar, urmând să fie luat în discuţie la Senat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu