Postul Paştelui

De luni, creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui. Este cel mai lung post din an (şapte săptămâni), dar şi cel mai restrictiv. În toată această perioadă există două dezlegări la peşte, pe 25 martie, de Buna Vestire şi pe 20 aprilie, de Florii. Postul se va încheia la 27 aprilie, zi în care va fi sărbătorită Învierea Domnului.
Astăzi, duminică, este Lăsata Secului, ultima zi în care creştinii se mai pot înfrupta din bucatele "de dulce", în afară de carne.
De post sunt scutiţi numai copiii, lăuzele, bolnavii, dar şi cei aflaţi în situaţii deosebite. În prima şi ultima săptămână din Postul Mare trebuie să postim cu deosebită evlavie. Postul este renunţarea de bună voie la ceva care ne este îngăduit, este o jertfa, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care îl avem faţă de Dumnezeu. Mai este şi un mijloc de desăvârşire, de înfrânare a poftelor trupeşti, ca un semn văzut al strădaniei noastre spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu îngerii, care n-au nevoie de hrană. Postul foloseşte atât trupului cât şi sufletului, deoarece întăreşte şi păstrează sănătatea trupească iar sufletul se curăţeşte de toate gândurile rele. Mântuitorul însuşi a postit 40 de zile în pustie, înainte de începerea propovăduirii Evangheliei. El ne-a învăţat cum trebuie să postim, spunându-ne că diavolul poate fi izgonit doar cu post şi rugăciune. Prin post ne purificăm trupeşte dar mai ales sufleteşte pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos. Spre sfârşitul Postului trebuie să ne spovedim şi apoi dacă primim dezlegare din partea părintelui duhovnic să primim Sfânta Împărtăşanie. Este importantă starea de spirit pe care trebuie s-o avem în această perioadă. Gândurile bune trebuie sâ predomine şi trebuie să ne abţinem de la violenţe verbale sau fizice.