Primari şi consilieri !

Potrivit unei legi adoptate tacit de Senat, candidaţii la funcţia de primar de comună sau oraş trebuie să fie absolvenţi de studii liceale, cu diplomă de bacalaureat, iar cei care candidează la primar de municipiu trebuie să aibă cel puţin studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă. Proiectul de lege a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari. Iniţiativa legislativă care modifică Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost adoptată tacit, după ce senatorii nu au reuşit să o ia în discuţie până la expirarea termenului regulamentar, 25 februarie.Potrivit punctului de vedere al Guvernului, transmis acestei Camere legislative, iniţiativa este neconstituţională deoarece, potrivit legii fundamentale, au dreptul de a candida pentru o funcţie în organele administraţiei publice locale cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea fundamentală şi care au cel puţin 23 de ani, fără a exista limitări în privinţa studiilor acestora.În opinia Executivului, instituirea unor condiţii suplimentare pentru candidatul la funcţia de primar, aceea referitoare la obligativitatea absolvirii cel puţin a studiilor medii, contravine prevederilor constituţionale. Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este forul decizional.

Constituţia României reglementează în art. 16(3) dreptul persoanelor care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară de a ocupa funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare. De asemenea, se menţionează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Totodată, în art. 36, 37 se menţionează dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales.Pe de altă parte, legislaţia privind administraţia publică locală stabileşte că prin autonomie locală se înţeleg dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.Acest drept se exercită de Consiliile Locale şi primării, precum şi de Consiliile Judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, se arată într-un comunicat al Institutului Naţonal de Administraţie (INA)."Colectivităţile locale, prin vot, sunt în măsură să desemneze primarul şi membrii Consiliilor Locale, în virtutea autonomiei locale, aspecte fireşti într-un sistem de descentralizare administrativă. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor.În aceste condiţii, datorită neconstituţionalităţii impunerii altor cerinţe cu privire la candidaţii pentru funcţiile de primar şi consilier local, după '90, în România am asistat la o perivdare al neprofesionalismului prin funcţiile publice. Singurele care erau în măsură să formuleze condiţii cu privire la profesionalismul candidaţilor erau partidele politice care îi susţineau, condiţii de cele mai multe ori formale.

Prin Legea nr. 249 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali s-a realizat un pas important în direcţia pregătirii aleşilor locali, în sensul asigurării unui minim de cunoştinţe necesare desfăşurării în bune condiţii a mandatului. Astfel, legea menţionată precizează că aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat. Excepţie fac aleşii locali care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice ori administrative. Potrivit legii, cursurile de pregătire vor fi organizate de instituţiile abilitate de lege. Fără alte detalieri însă, reglementarea de mai sus nu a fost respectată, aleşii locali uitându-şi îndatoririle cu privire la pregătirea profesională. În aceste condiţii, considerăm necesare impunerea unor norme imperative în acest sens. INA va propune o hotărâre de guvern care să precizeze: durata minimă a acestor cursuri (15 zile), instituţiile abilitate să le organizeze, sursele de finanţare, modalitatea de finalizare, efectele nepromovării examenului.