Acum 20 de ani, rafturile magazinelor, deţinute de stat, erau goale, iar Moş Nicolae aducea mere, gutui, covrigei şi foarte rar banane sau ciocolată.sâmbătă, 5 decembrie 2009
Ghetuţele lui Moş Nicolae!
Acum 20 de ani, rafturile magazinelor, deţinute de stat, erau goale, iar Moş Nicolae aducea mere, gutui, covrigei şi foarte rar banane sau ciocolată.Votul, la final!
vineri, 4 decembrie 2009
joi, 3 decembrie 2009
Uliţa lui Băsescu şi uliţa lui Geoană!
Există şi o uliţă întinsă de indecişi, dezamăgiţi, supăraţi, scârbiţi, casnici. Cei mai numeroşi dezamăgiţi şi casnici provin din tabăra liberală, verzilor, ecologiştilor ori democraţilor-creştini, care identifică infama situaţie de a opta între dnii Băsescu şi Geoană cu mizerabilul pariu din 2000.
Momentul dialogurilor e însă diferit pe uliţa pe
care te găseşti.Chiar dacă, prin diverse gesturi şi atitudini afirmate pe fondul unui populism nevoiaş, dl Băsescu a evoluat strâmb, reducând adesea arsenalul democratic la un rastel pricăjit de arme politicianiste, între actualul şef al statului şi liderul PSD e, totuşi, o diferenţă ca de la cer la pământ. Ce ar trebui să facă dl Geoană ca să scape de umbra dlui Iliescu, să-l roage să se ceară în lanţuri şi cătuşe? Deşi în preajma lui Mircea Geoană mişună destule reptile hidoase, ar fi incorect să încremenim PSD-ul de astăzi în fedesenistul de unde, dintr-un motiv sau altul, au dispărut totuşi dinozaurii Bîrlădeanu, Marţian, Gherman, Văcaru, Cozmâncă, Văcăroiu, Solcanu, Dumitraşcu, Bivolaru, Popa Tatu, Ninosu, Momanu şamd. Punerea pe acelaşi banner a dlui Iliescu i se datorează, în mare măsură, unui Mircea Geoană mai copt politic, în pofida unor gafe, stinghereli, rigidizări, elucubraţii.
Pe uliţa opusă, destui văd în Mircea Geoană, ca prin sticlă, renaşterea dlui Ion Iliescu. E drept că dl Iliescu stârneşte multora o strângere de inimă, o repulsie, o mânie la limita apelării la bâta de miner. Pe de altă parte, pentru orice persoană care respectă nepărtinitor normele democratice, dl Iliescu este doar un cetăţean cu cazierul curat.
În loc să fie oripilaţi de relele atribuite dlui Iliescu mai degrabă prin lucrătura subconştientului, cei ce ezită să-i dea votul dlui Mircea Geoană , de pe uliţa nehotărâţilor, sunt mai logic înfuriaţi de o justiţie n
on-iliesciană care, aproape un deceniu, nu i-a găsit acestuia nicio vină.Prin dl Mircea Geoană ar fi potrivit să se vadă, după opinia celor de pe uliţa proPSD, şi altceva, de exemplu: nu are nicio legătură cu atrocităţile din zorii postcomunismului, în care dnii Iliescu şi Băsescu au fost implicaţi până peste cap; a intrat, ca inginer la CET Sud, prin concurs, în centrala MAE, opţiunea sa primară fiind aşadar pentru diplomaţie şi nu pentru politică; a fost un remarcabil ambasador al României la Washington şi niciun lider politic de la Bucureşti nu are, la nivel personal, relaţiile internaţionale ale dlui Geoană. Raportat la prerogativele constituţionale, dl Geoană li s-ar părea compatibil cu funcţia de preşedinte.
Argumentele celor de pe uliţa proBăsescu :În 1990 şi 1992, românii au votat majoritar împotriva revenirii moşierilor, în 1996 împotriva neocomunistului Ion Iliescu, în 2000 împotriva extremistului turbulent Vadim Tudor, iar în 2004, împotriva autocratului Adrian Năstase. Duminică va fi din nou un vot negativ, din frică şi fără speranţă în viitor.
miercuri, 2 decembrie 2009
Ziua României cu ceaţă şi răceală!
Fără reprezentanti ai armatei, ai structurilor Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), sefi administratiei comunei, sefi de institutii, parlamentari, politicieni, consilieri locali, dar si fără simpli milenceni, doar cei din fotografie au asistat ieri dimineaţă la manifestarile prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei.
Anul 1918 reprezintă anul triumfului idealului national, rasplata sirului de lupte si sacrificii umane si materiale pentru ca ceea ce la 1600 era doar un vis sa se transforme la 1 decembrie 1918 intr-o miraculoasa realizare a poporului roman.marți, 1 decembrie 2009
Noul test naţional
Ministerul Educaţiei a publicat, pe 30 noiembrie 2009, modelele de subiecte pentru evaluarea naţională pe care elevii clasei a VIII-a o vor susţine în anul şcolar 2009-2010. Noile examinări se vor face după model internaţional. Profesorii avertizează însă că noua structură i-ar putea pune în dificultate pe elevi, neobişnuiţi cu noile cerinţe.
La Limba şi Literatura Română principala provocare a elevilor va fi textul la prima vedere. Spre deosebire de anii trecuţi în care se punea accent pe comentariile deja învăţate, noile examene se vor concentra pe creativitatea elevilor.
Subiectele sunt altfel organizate la aceste examene, cu mai mult accent pe textul la prima vedere. Este mai puţin previzibil decât testele clasice, care presupuneau memorare mecanică.
Vor fi testate cunoştinţele de morfologie, sintaxă, vocabular, punctuaţie, ortografie sau stilistică. Dacă primul subiect va testa capacitatea de a întelege şi a descifra un text la prima vedere, un alt subiect va verifica abilităţile de redactare ale elevilor.
Dificultatea noului examen va fi dată nu doar de textul la prima vedere, ci şi de numărul mare de cerinţe.
La matematică, profesorii care au conceput modelele de subiecte au fost mai atenţi cu elevii.
Noul model este un melanj între tipul clasic şi cel internaţional.
luni, 30 noiembrie 2009
Ocrotitorul României, Sfântul Apostol Andrei
Astăzi, Biserica Ortodoxă cinsteşte pe Ocrotitorul României, Sfântul Apostol Andrei. A fost „cel Întâi Chemat“ la apostolie de către Mântuitorul Hristos şi, la rându-i, a chemat pe mulţi la dreapta credinţă, într-o bogată activitate misionară ce l-a purtat până la gurile Dunării de Jos. Tradiţiile locale legate de cultul Sfântului Andrei au îmbogăţit tezaurul popular românesc, păstrându-se, din generaţie în generaţie, până astăzi. Pentru că strămoşii noştri geto-daci au primit cuvântul Evangheliei şi au fost botezaţi de Sfântul Apostol Andrei, îl cinstim ca ocrotitor şi cel dintâi părinte spiritual al românilor.La Mulţi Ani tuturor celor ce poartă numele de Andrei sau Andreea!
duminică, 29 noiembrie 2009
Mileanca...din gura presei!
Culese şi transmise de dl.Sorin I.
Cea mai grava acuzatie a fost asadar aceea ca drumurile au fost scurtate "din borne" de administratorii banului public. Motivele unei astfel de actiuni sint clare: din cauza furturilor masive de materiale, acestea nu mai ajungeau pentru a termina lucrarea si unica solutie era mutarea bornelor kilometrice pentru ca la receptie sa iasa lungimea comandata. Exemplul dat de Contac este a unui drum comunal, dintre localitatile Mileanca si Draguseni, pentru care au fost alocate fonduri de la MLPAT si unde societatii de Drumuri si Poduri i-a fost atribuita o parte din lucrari. Aici este locul unde se presupune ca au fost mutate bornele, lucru reclamat de persoane din administratia locala a comunei. Acest lucru este cunoscut in zona de majoritatea oamenilor. Ioan Maftei, primarul comunei Mileanca ne declara, oarecum sovaitor, ca "pe raza comunei mele nu s-a intimplat nimic de acest gen. Tot ce pot sa spun este ca am auzit ceva, insa la comuna Draguseni unde lucreaza societatea lui Oniciuc". La Draguseni, din pacate, nu am gasit interlocutori din sfera administratiei locale care sa confirme aceste acuzatii, desi era programata o sedinta de consiliu in chiar ziua deplasarii noastre. Constantin Contac afirma ca "am si niste fotografii care demonstreaza ca bornele au fost mutate", pe care insa a refuzat deocamdata sa le dea publicitatii.Situatia este cunoscuta si la Consiliul Judetean. Vicepresedintele Constantin Manolache ne declara: "Am auzit de aceste chestiuni, insa nu va pot spune precis unde au fost scurtate drumurile. Vom face verificarile de rigoare". Celalalt vicepresedinte, Gheorghe Ciobanu, cenzor la societatea incriminata, spune si el ca "in acte situatia SCDP este buna.(Ziarul de Iasi,Inventatorii kilometrului de 900 de metri,Data publicarii: 23/04/1999)
***
Linga Saveni, in comuna Draguseni, camionagii basarabeni si-au facut o adevarata tabara. Aici, peste 20 de camioane inchiriate de catre diferite firme de constructii, lucreaza la drumul comunal Draguseni-Mileanca. Departe de casa, plini de smir si mai tot timpul beti, camionagii basarabeni au devenit de-ai locului. Localnicii au inceput mici afaceri, vinzindu-le mincare si rachiu. De cele mai multe ori, plata se face prin troc. Soferul Vanea, cel putin asa s-a prezentat, locuieste alaturi de colegii lui intr-o camera a scolii comunale. Transformarea scolii in motel, din cite ne-au spus satenii, "este minaria primarului", care bineinteles a disparut in ziua cind reporterii nostri au ajuns in comuna. Primind de la primar o sala de clasa, soferii au transformat-o repede in dormitor. Camera a fost umpluta cu paturi de spital, iar in geam, in loc de perdele, au agatat harta Imperiului Tarist.(Ziarul de Iasi,Camionagii basarabeni "sparg piata" botosaneana ,Data publicarii: 11/09/1998)
***
Din cauza unor certificate de veteran de razboi, Eugenia Valenciuc de 73 de ani din Stiubeni a fost trimisa in judecata sub acuzatia de trafic de influenta. Primul termen al procesuluiI s-a judecat ieri la tribunalul Botosani , inculpata fiind supusa interogatoriului. Din actul de acuzare a reiesit ca batrina a luat sume de bani, cuprinse intre 100.000 si 180.000 de lei de la 14 oameni, promitindu-le, in schimb, ca le va aranja eliberarea certificatelor de veteran sau de vaduva de veteran de razboi, dupa caz. La interogatoriu s-a retinut ca Eugenia Valenciuc, ea insasi dorind sa obtina un astfel de certificat , a strins cite o suta de mii de lei de la toti cei paisprezece oameni, unii din Stiubeni, altii din Negreni, pe care nu si i-a insusit, ci i-a dat celor doi martori din Mileanca, care, veterani de razboi fiind, trebuiau sa declare la Centrul Militar Judetean din Botosani ca au fost pe front in aceeasi perioada cu sotii sau chiar cu partile doritoare sa obtina titlul de vaduva sau de veteran de razboi. "In luna mai a anului trecut ne-am deplasat toti paisprezece la Botosani, iar in fata CMJ-ului am inminat martorilor din Mileanca suma de 1.400.000 de lei. Aici ni s-a luat fiecaruia dosarul, cei doi veterani din Mileanca spunind ca au fost pe front, fie cu partea interesata, fie cu sotul acesteia. Dupa depunerea dosarelor, ni s-a spus sa plecam acasa, urmind sa primim confirmarea dupa trei luni", a marturisit in fata instantei batrina.Instanta de judecata a retinut ca Eugenia Valenciuc nu avea nici o cunostinta care sa fie ofiter in cadrul CMJ Botosani. De fapt, suma de 1.400.000 de lei a fost data cu titlu de cheltuieli de transport si drept contravaloare pentru ziua de lucru pierduta de veteranii din Mileanca deplasati la Botosani pentru rezolvarea problemei. Ba mai mult decit atit, martora Maria Vitelaru a spus ca inculpata a actionat astfel mai mult de frica unui consatean, care a amenintat-o ca-i da foc la gospodarie, daca nu-l ajuta sa obtina documentul in cauza. Din declaratiile martorilor s-a mai retinut faptul ca o parte dintre cei care si-au depus dosarele in luna mai a anului trecut au primit certificatul de veteran, in timp ce altora nu le-a fost eliberat documentul. Urmatorul termen a fost fixat pentru 5 martie, cind vor fi interogati si ceilalti martori din dosar.(Ziarul de Iasi,Traficant fara voie,Data publicarii: 07/02/2002)
***
La Mileanca, primarul Ion Maftei este fiu de pădurar. Vicele, Ioan Puhăcel nu are origini silvice dar probabil că în venele amândurora curge ceva sânge verde. În anul 2004 au primit de la Direcţia Silvică Botoşani prin contract de sponsorizare un număr de 20000 puieţi de salcâm cu care au împădurit pe dealurile de la Podu Morii o suprafaţă de 4 ha terenuri alunecătoare. Aceasta a fost doar o provocare şi un început. În anul 2005, primăria îşi produce prin eforturi proprii încă 80 000 puieţi de salcâm cu care în toamna aceluiaşi an mai împădureşte încă 16 ha, astfel că în anul 2006, dacă vei merge pe drumul de la Mileanca spre Scutari, pe dreapta, pe dealurile alunecătoare de la Podu Morii vei vedea zâmbind 20 hectare pădure de salcâmi. La Săveni, primarul Traian Romaniuc spune cu mândrie că cele 17 hectare de pădure înfiinţate în ultimii doi ani sunt cea mai mare realizare şi cea mai mare bucurie a sa. Şi aici, sponsorizarea cu puieţi din anul 2004 a reprezentat doar un început (30 000 de puieţi pentru 6 hectare), restul de 11 ha fiind împădurite cu puieţi producţie proprie. Viceprimarul Relu Tîrzioru şi inginerul Dănuţ Cocoi – şeful sectorului de gospodărire al oraşului Săveni, au înţeles că a face pădure nu înseamnă doar a înfige rădăcina unor puieţi în pământ şi că fără o muncă susţinută cale de vreo patru – cinci ani în jurul fiecărui puiet, rezultatele nu vor fi cele scontate. Şi la Mileanca şi la Săveni , oamenii pomenesc numele inginerului Gabriel Amitrului – şeful Ocolului Silvic Darabani care le-a fost alături tot timpul, încurajând, ajutând şi lucrând efectiv la naşterea noilor păduri. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânătoare Suceava (ITRSV) a demarat în această primăvară , alături de celelalte instituţii ale statului prevăzute de OG 81/1998 privind masurile de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate, o amplă campanie de identificare a terenurilor degradate ce pot fi ameliorate prin împădurire în judeţul Botoşani. Pentru aceste împăduriri statul alocă bani de la Fondul de Ameliorare gestionat de MAPDR. Desigur, comunităţile locale sau chiar persoanele private dispuse să realizeze un proiect de împădurire vor trebui să se implice direct, respectiv sa asigure munca necesară înfiinţării şi întreţinerii plantaţiilor. (Jurnalul de Botosani si Dorohoi, sambata, 15 aprilei 2006)
***
De exemplu, la Mileanca, primarul comunei, Ioan Maftei, a nominalizat patru cazuri de familii extrem de sarace care sa beneficieze de banii FNS. Consilierul local Ioan Ursachi declara ca primarul a trimis aceste propuneri numai in scopuri electorale si nu a nominalizat pe cei care intr-adevar sint saraci: "S-a trimis un dosar pentru familia lui Leon Sirghi. Acesta are pamint, cai, doua faetoane, oi, vaci, in nici un caz nu este sarac. Sub nici o forma nu poate beneficia de acest ajutor. Alte familii care nu au nici o sursa de venit nu au fost acceptate sa-si trimita dosarele la DMPS". Ioan Ursachi declara ca saptamina trecuta, a adus la Botosani la Directia Muncii 17 dosare ale unor familii extrem de sarace din Mileanca, dar ca functionarii acestei institutii nu au dorit sa le primeasca: "Functionara cu care am vorbit mi-a spus clar ca nu-mi primeste dosarele pentru ca a vorbit cu primarul din Mileanca si ca sint acceptate numai patru dosare pe fiecare comuna. A refuzat chiar sa-mi dea si un numar de inregistrare pentru aceste dosare, desi eu nu am facut decit sa le transport de la Mileanca la Botosani ca sa-i scutesc pe cei care le-au intocmit de o cheltuiala in plus.Consilierul local sustine ca a fost jignit in dialogul purtat cu angajatii DMPS, care l-au "facut cu ou si cu otet" si l-au acuzat ca nu urmareste decit sa-si faca campanie electorala. In cele din urma, Ioan Ursachi a reusit sa lase dosarele la DMPS, "dar mi s-a spus ca daca mai aduc si altele nu imi vor fi primite"."Din partea mea poate sa aduca cite dosare vrea, eu le primesc si nu dau nici un ban. Cine este el sa aduca dosarele de la Mileanca. Sint convins ca trage niste folose din acest lucru si ca la mijloc este ceva necurat. Trebuie sa vina oamenii, sa stam de vorba cu ei sa vedem care este starea lor materiala, apoi sa facem o ancheta sociala si dupa aceea luam o decizie. Din acest motiv s-a stabilit ca e mai bine ca din fiecare comuna sa existe 4 cazuri, pentru urgentarea solutionarii si din cauza faptului ca nu sint bani pentru mai multe familii. Nu avem cum sa facem anchete sociale la sute de oameni care vor depune aceste dosare," declara Dan Stincescu, director general adjunct DMPS. Acesta asigura ca toate propunerile primarilor sint verificate si apoi aprobate: "Acolo unde ancheta dovedeste ca nu se justifica acordarea ajutorului de solidaritate, nu se acorda". Toata aceasta superselectie pe care o face DMPS ar fi justificata daca sumele care se acorda prin ajutoarele de solidaritate ar fi mari. Este insa vorba de maxim 200.000 de lei pentru fiecare membru al unei familii.Prefectul Alexandru Simionovici declara ca daca exista cazuri in care DMPS nu a primit dosare de la oamenii care cred ca pot fi beneficiarii ajutorului de solidaritate, este un abuz: "Ei trebuie sa primeasca si 10.000 de dosare, sa la analizeze pe toate si sa le trimita mai departe. In cazul consilierului de la Mileanca, acesta nu are decit sa-mi faca o sesizare scrisa si ma voi ocupa de caz".(Ziarul de Iasi,Directia Muncii stabileste ilegal cine e sarac,Data publicarii: 15/02/2000)
***
Gruparea era formata din sapte persoane, insa numai trei dintre suspecti, G. A. de 33 de ani, F.M. de 39 de ani, si D.L. de 46 de ani, toti din municipiul Botosani, aflati acum in arest preventiv, au fost inculpati de procurori. Doi dintre invinuiti au fost sanctionati administrativ, iar doi suspecti au fost scosi de sub urmarire penala.Potrivit rechizitoriului, incepand din 2002, reteaua a racolat peste 100 de persoane, carora le-a promis locuri de munca bine platite in Cehia. In general, membrii gruparii s-au „aprovizionat" din trei comune - Corni, Curtesti si Mileanca, iar tintele au fost de fiecare data persoane care proveneau din familii sarace. Filiera incepea cu racolatorul - cel care batea satele la pas pentru a prezenta "oferta" cu locuri de munca, salariile promise fiind intre 800 si 1.000 de euro. Dupa ce se formau grupurile cu cei interesati, intrau in joc transportatorii si insotitorii care duceau grupurile pana in Cehia. Acolo botosanenii erau preluati de oamenii de legatura si vanduti unor ucraineni contra unor sume derizorii intre 100 si 200 de euro. Ce urma semana mai mult cu vanzarile de sclavi. Preluati de ucraineni, botosanenii erau lasati mai intai fara documente. Cazati in baraci de tip Auschwitz, ei ajungeau sa lucreze zi lumina in demolari, constructii sau diverse activitati fizice pentru cateva coroane pe saptamana, adica echivalentul a 50 de lei. "Cei care vroiau sa renunte erau amenintati cu pistolul la tampla", marturiseste in declaratie una dintre victime. Intreaga retea a cazut in luna martie a acestui an, dupa ce cativa "sclavi" au reusit sa evadeze si sa anunte Ambasada Romaniei din Praga. Retinuti, arestati si acuzati de constituire a unui grup organizat in vederea comiterii de infractiuni si trafic de persoane, membrii retelei risca acum sa-si petreaca urmatorii ani in spatele gratiilor.(Ziarul de Iasi,Botosaneni judecati pentru trafic de sclavi,Data publicarii: 02/07/2009)
***
Fostul director adjunct in cadrul Directiei Generale a Finantelor Botosani a ajuns ieri seara pe masa de operatii.Paul Dumitru Mustiata de 56 de ani, a fost internat in stare grava, dupa ce a fost victima unui accident inregistrat intr-o padure din localitatea Codreni, comuna Mileanca, pe fondul de vanatoare al Asociatiei Mihai Eminescu, unde de altfel este si inscris.Potrivit celor declarate de victima, in momentul incidentului era singur si se sprijinea in arma. "Am alunecat si arma s-a descarcat", a precizat barbatul, extrem de afectat de incident. Paul Mustiata a fost preluat de la fata locului de un echipaj de la Darabani al Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA), in intampinarea caruia a plecat un echipaj cu medic de la Botosani. "Am preluat pacientul de la Ambulanta Darabani in stare stabila, cu o plaga impuscata cu glont la nivelul membrului inferior drept, cuprinzand partea interna a membrului inferior. A fost stabilizat, s-a facut toaleta locala, s-a facut pansament compresiv si sub monitorizare a fost adus la Urgente", a precizat Constantin Andone, medic in cadrul SJA. ( Monitorul de Botosani,Fost sef la Fisc impuscat la vanatoare,Data publicarii: 16/10/2009,Ziarul de Iasi)









