La Ipoteşti. Fotografie din 1974.
sâmbătă, 18 septembrie 2010
vineri, 17 septembrie 2010
joi, 16 septembrie 2010
miercuri, 15 septembrie 2010
marți, 14 septembrie 2010
Creştinii milenceni cinstesc Sfânta Cruce
După mărturia unei cronici anonime, sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci ar fi luat fiinţă în anul 335; în acel an, în ziua de 13 septembrie, a avut loc sfinţirea celebrei bazilici construite de împăratul Constantin cel Mare deasupra mormântului Domnului, iar a doua zi, fiind adunaţi acolo cu acel prilej mulţi episcopi şi credincioşi, episcopul Macarie al Ierusalimului a arătat, pentru prima dată, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, ca să-l vadă şi să-l venereze toţi cei de faţă. De atunci a rămas definitiv ziua de 14 septembrie ca sărbătoare a Înălţării sau Arătării Sfintei Cruci.
Este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335; şi Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor, la 14 septembrie 630.
Fiind sărbătoare de origine palestiniană, la început, Înălţarea Sfintei Cruci avea un caracter local. Serbarea ei era limitată la Ierusalim, unde se păstra lemnul Crucii Răstignirii, de la descoperirea lui până la 634 (635), când a fost adus la Constantinopol. Procesiunea solemnă, prin care se cinstea odinioară Sfânta Cruce în Cetatea Sfântă, s-a păstrat, de altfel, acolo până astăzi în rânduiala slujbei din ziua de 14 septembrie. Cu timpul, sărbătoarea s-a extins şi în părţile Constantinopolului (sec. V), unde ceremonialul ei a primit o nouă strălucire şi dezvoltare, mai ales din sec. VII, de când Sfântul Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol, generalizându-se treptat, până în secolul VI, în toată Biserica de Răsărit. În calendarul roman, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine, iar în Biserica Armeană, Înălţarea Sfintei Cruci face parte dintre primele cinci sărbători mai mari şi are dată variabilă, fiind sărbătorită în duminica cea mai apropiată de 14 septembrie (între 11-17 septembrie).
Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi Moartea Mântuitorului.(ziarul lumina)
Este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335; şi Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor, la 14 septembrie 630.
Fiind sărbătoare de origine palestiniană, la început, Înălţarea Sfintei Cruci avea un caracter local. Serbarea ei era limitată la Ierusalim, unde se păstra lemnul Crucii Răstignirii, de la descoperirea lui până la 634 (635), când a fost adus la Constantinopol. Procesiunea solemnă, prin care se cinstea odinioară Sfânta Cruce în Cetatea Sfântă, s-a păstrat, de altfel, acolo până astăzi în rânduiala slujbei din ziua de 14 septembrie. Cu timpul, sărbătoarea s-a extins şi în părţile Constantinopolului (sec. V), unde ceremonialul ei a primit o nouă strălucire şi dezvoltare, mai ales din sec. VII, de când Sfântul Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol, generalizându-se treptat, până în secolul VI, în toată Biserica de Răsărit. În calendarul roman, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine, iar în Biserica Armeană, Înălţarea Sfintei Cruci face parte dintre primele cinci sărbători mai mari şi are dată variabilă, fiind sărbătorită în duminica cea mai apropiată de 14 septembrie (între 11-17 septembrie).
Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi Moartea Mântuitorului.(ziarul lumina)
luni, 13 septembrie 2010
Un An şcolar mai lung dar... recredibilizat!
"Dimineaţa, la ora 8.00, întâlnirea părinţilor şi copiilor în curtea şcolii. De la 8 la 8.45 slujba, cuvântări, declaraţii despre noul an şcolar...
În prima zi, totul sună frumos!Noul an şcolar, care începe luni, va avea 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare, cu patru mai multe decât în anii şcolari precedenţi, elevii urmând să încheie cursurile în 17 iunie 2011.
Noul an şcolar va fi structurat pe două semestre. Astfel, în semestrul I sunt programate cursuri în intervalul 13 septembrie - 21 decembrie. În perioada 1 - 7 noiembrie, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor fi în vacanţă.
Începe anul şcolar, dar nimeni nu are nicio speranţă şi nici entuziasm.
Da, azi a început unul dintre cei mai trişti ani din învăţământul românesc.
E revoltător că în Mileanca, precum în toată ţara, educaţia nu mai este demult pe primul plan.
. E trist că profesorii nu mai au ambiţie şi puţini sunt cei care se mai impun cu adevărat în faţa elevilor.
Elevii vor avea vacanţă de iarnă din 22 decembrie 2010 până în 4 ianuarie 2011. Cursurile semestrului I vor fi reluate în 5 ianuarie 2011 şi vor dura până în 28 ianuarie. Vacanţa intersemestrială este programată pentru intervalul 29 ianuarie - 6 februarie 2011.
Cursurile în semestrul al doilea încep în 7 februarie 2011 şi durează până în 15 aprilie. Din 16 aprilie şi până în 25 aprilie 2011 elevii vor fi în vacanţă de primăvară, cursurile semestrului al doilea urmând să fie reluate în 26 aprilie. Semestrul al doilea se va încheia în 17 iunie.Elevii vor fi în vacanţa de vară din 18 iunie până în 11 septembrie, cu o săptămână mai puţin decât în anul şcolar 2009-2010. Totodată, elevii nu vor merge la cursuri nici în zilele libere prevăzute de lege.
Tezele din semestrul I al anului şcolar 2010-2011 vor fi susţinute, de regulă, până la data de 17 decembrie 2010, iar cele de pe semestrul al doilea, până la data de 20 mai 2011.
Din păcate, anul şcolar începe sub auspicii sumbre.
duminică, 12 septembrie 2010
Ora de religie între efemer şi etern
"Ora de religie nu este umplere a timpului, ci sfinţire a timpului, este apostolat sfânt. Ea promovează o vedere a sensurilor profunde ale realităţii vieţii şi lumii şi pregăteşte nu numai cetăţeni pentru patria pământească, ci şi cetăţeni ai Raiului, ai patriei cereşti. Nu există investiţie mai mare decât transmiterea credinţei ca valoare veşnică. Credinţa este şi cea mai mare zestre pe care părinţii o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori efemere şi valori eterne, între iubire de moment şi iubire veşnică", se arată în mesajul Pariarhului Daniel", arată Patriarhul Daniel.
În completarea orei de religie, Patriarhia Română susţine că, prin proiectele "Hristos împărtăşit copiilor" şi "Alege şcoala", propune să refacă legătura copiilor cu "o comunitate vie, mărturisitoare şi rugătoare".
"Prin aceste proiecte ea se străduieşte să-i integreze pe copii în duhul prieteniei şi al comuniunii, să prevină abandonul şcolar în familiile sărace şi în cele în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Prin birourile de cateheză parohială, prin taberele de copii pe care le organizează în cadrul acestor proiecte, Biserica se străduieşte să suplinească lipsa de afecţiune părintească, lipsa atmosferei de familie descoperă copii talentaţi şi-i încurajează să-şi cultive talantul în folosul Bisericii şi al societăţii", spune în cadrul mesajului de început de an şcolar, Prea-Fericitul Daniel, salutând prezenţa orei de religie în şcoli.
În completarea orei de religie, Patriarhia Română susţine că, prin proiectele "Hristos împărtăşit copiilor" şi "Alege şcoala", propune să refacă legătura copiilor cu "o comunitate vie, mărturisitoare şi rugătoare".
"Prin aceste proiecte ea se străduieşte să-i integreze pe copii în duhul prieteniei şi al comuniunii, să prevină abandonul şcolar în familiile sărace şi în cele în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Prin birourile de cateheză parohială, prin taberele de copii pe care le organizează în cadrul acestor proiecte, Biserica se străduieşte să suplinească lipsa de afecţiune părintească, lipsa atmosferei de familie descoperă copii talentaţi şi-i încurajează să-şi cultive talantul în folosul Bisericii şi al societăţii", spune în cadrul mesajului de început de an şcolar, Prea-Fericitul Daniel, salutând prezenţa orei de religie în şcoli.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)