joi, 14 septembrie 2017

Înălțarea Sfintei Cruci



Moșii de altădată de Ziua Crucii

 În tradiția creștină, de Ziua Crucii se postește – e bine chiar să se țină post negru – și se fac praznice. Cei care posteau nu reîncepeau să mănânce de dulce decât din seara sărbătorii și numai după ce vedeau că au răsărit stelele.
 Creștinii merg la biserică, participă la Sfânta Liturghie, se pot împărtăși dacă, în prealabil, s-au spovedit și au primit dezlegare.
De Ziua Crucii, țăranii onorau Moșii într-un mod aparte.
 Pomenirile constau în nouă ulcele, pline cu apă curată, miere sau mied, fiind împodobite pe la gură cu strămătură (lână toarsă) roșie, iar deasupra fiind acoperite cu un colăcel sau un covrig și o lumină de ceară.
Acestea, după ce erau sfințite, se trimiteau mai ales la casele cu copii mulți.
 Pe unde nu erau copii, se trimiteau căni sau alte vase mai mari, de care se știa că sunt de nevoie în acea casă.
Cei care le duceau căpătau, și ei, Moși.
 Cârstovul este denumirea arhaică a sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci.
 În Gromovnic este precizat că, de Cârstovul viilor, e bine de început culesul viilor.
 Dar trebuie făcută o precizare: după calendarul vechi, Cârstovul viilor era serbat pe 27 septembrie. Odată cu introducerea calendarului stil nou, în 1919, Cârstovul viilor se serbează pe 14 septembrie. Cam repede pentru culesul viilor, dar oamenii au adaptat obiceiurile la ”mersul pământului”.
 La Cârstovul viilor, exista obiceiul de a chema preotul, pentru săvârșirea rugăciunilor la locul unde aveau să fie așezate butoaiele cu vin.
Țăranii posteau o săptămână întreagă și făceau rugăciuni la vii și pivnițe prin unele sate.

Niciun comentariu: